Vocea întregului sector de
upstream din România

Alo, New York: California NU a interzis fracturarea hidraulică. Se aude?

Există multe asemănări între California și New York.

Ambele sunt state mari: California, the Golden State– cu cele 38,8 milioane de locuitori, este cel mai populat stat din SUA; New York, the Empire State – cu 19,7 milioane, ocupă locul 4. Primele două orașe, ca populație, ale SUA sunt New York (8,4 milioane) și Los Angeles (3,9 milioane). Ambele orașe sunt recunoscute drept centre mondiale ale entertainment-ului (vezi Broadway, respectiv Hollywood). Ambele state sunt majoritar liberale, conduse de guvernatori democrați: CA- Jerry Brown; NY – Andrew Cuomo. Ambele state au mișcări ecologiste foarte active și foarte influente, fracktivismul reprezentând în prezent o componentă importantă.

În ceea ce privește aspectele energetice, există o legătură interesantă între cele două state: la începutul sec. al XX-lea, Standard Oil Co., sub conducerea celebrului John D. Rockefeller, era una dintre primele și cele mai mari companii multinaționale din lume. Sediul principal se afla în New York. În anul 1911, prin decizia anti-trust a Curții Supreme, Standard Oil a fost spartă în mai multe companii mici, printre care Standard Oil of New York, devenită mai târziu Mobil, și Standard Oil of California, devenită mai târziu, Chevron.

Când se compară producția de hidrocarburi ale celor două state, apar primele deosebiri.

În 2014, California a fost al treilea producător de petrol din SUA, cu 17,3 milioane barili, și al 13-lea producător de gaze naturale, cu 7.145 miliarde metri cubi. Bazinul Los Angeles (~30 x 50 km) este cel mai bogat bazin petrolifer din lume, pe baza volumului de hidrocarburi raportat la volumul sedimentelor[[1]]. Începând din 1880, în bazinul Los Angeles au fost descoperite și exploatate 42 câmpuri petrolifere. Argila petroliferă Monterey din California conține 2/3 din rezervele totale de țiței de șist ale SUA, circa 15,4 miliarde barili.

În 2013, statul New York a produs 375.571 barili țiței (2% din producția Californiei) și 750 miliarde metri cubi de gaz (9% din producția Californiei). Producția de petrol din NY în 2013 a scăzut cu 5%, iar cea de gaz cu 11%, față de anul precedent. Argila Marcellus din statul New York este estimată a conține 453 miliarde metri cubi de gaz. Despre argila Utica, localizată sub argila Marcellus în New York, Pennsylvania, Ohio, West Virginia și alte state, se cunosc estimările făcute de United States Geological Survey în 2012: 1.082 miliarde metri cubi gaz, 940 milioane barili de țiței și 208 milioane barili de gaze naturale lichide[[2]].

Când vine vorba de fracturare hidraulică, apar alte deosebiri între cele două state.

California găzduiește Stanford University, cu School of Earth Sciences, una dintre primele facultăți din lume în domeniul geologiei și geofizicii. Profesorii și cercetătorii științifici de acolo nu se tem să afirme că

Shale development boosts the economy by $70 billion annually over the next several decades… Shale development has relatively modest impacts on carbon dioxide, nitrogen oxide and sulfur dioxide emissions, particularly after 2020,

sau
Geophysicist Challenges Fracking's Bad Rep

sau
Extracting natural gas from shale can be done in an environmentally responsible way, says Stanford researcher on government panel,

sau
Stanford professor discusses techniques for minimizing environmental impacts of fracking

sau
Obama’s former energy secretary says fracking can be done safely

Steven Chu, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, fost Secretar al Departamentului de Energie, fost Director al Departamentului de Energie al Laboratorului Național Lawrence Berkley, actualmente profesor la Stanford University.

(lista nu este comprehensivă).

Statul New York găzduiește Cornell University, unde un grup de profesori și cercetători științifici critică des (uneori, cu plata de rigoare) diverse aspecte ale fracturării hidraulice (detalii aici, aici, și aici). Despre unul din „faimoasele” studii ale grupului de la Cornell (Anthony Ingraffea și alții, 2011), laureatul Nobel Steven Chu a declarat:

There was a very famous Cornell report which we looked at and decided it was not as credible as it — well, we didn’t think it was credible. I’ll just put it that way.


(Anthony Ingraffea, vedetă incontestabilă pentru „Fracktiviști din toate țările, uniți-vă!”, a rămas uluit de „critica colegului lui”, laureatul Nobel de la Stanford: „It’s surprising he would use such dismissive language. He’s intimating that there’s something sinister with our paper.”)

Luna trecută, Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a dovedit că el nu conduce, ci se lasă condus de emoții, ignorând știința. Urmând recomandarea locțiitorului Departamentului de Sănătate, Gov. Cuomo a decis interzicerea fracturării hidraulice la nivel de stat. Asta în ciuda faptului că Raportul DOH (pe care l-am discutat aici) nu conține dovezi clare, irefutabile, despre pericolele fracturării asupra sănătății publice. În timp ce această decizie este nefericită pentru new york-ezi, care ar fi beneficiat de joburi și de activitatea economică oferită de resursele de gaze ale statului, ea ar putea fi un mare avantaj pentru statele vecine, precum Pennsylvania, care au acum asigurată posibilitatea de a produce nu numai propria lor energie, ci și o parte din energia consumată de statul New York (al 8-lea consumator între cele 50 de state americane).

În California, stat cu o activitate seismică foarte intensă, spre deosebire de New York, fracturarea hidraulică se practică în deplină siguranță, fără nici un incident major, de pe timpul Președintelui Eisenhower[[3]], adică de peste 60 de ani. Din această cauză, nu a fost nici un motiv pentru California să acționeze pripit. Oficialii californieni, spre deosebire de colegii lor new york-ezi, au acționat fără grabă, organizând zeci de întâlniri publice și studiind cu atenție literatura de specialitate.

Interzicerea fracturării hidraulice în statul New York a dat o licărire de speranță și fracktiviștilor din California, care s-au agățat imediat de teoria că modelul New York s-ar putea aplica și în California. Numai că legislatorii Californiei, spre deosebire de cei ai New York-ului, au altă părere despre fracturarea hidraulică: ei au confirmat în mod repetat siguranța fundamentală a tehnologiei. Iar Gov. Brown a recunoscut, de asemenea, că o interdicție sau un moratoriu nu este în interesul Californiei. Deși predominant Democrat, Legislativul statului California a respins de trei ori o interdicție sau un moratoriu asupra fracturării hidraulice, o majoritate de democrați refuzând să sprijine o astfel de idee.

Dacă interzicerea fracturării este o idee proastă în New York, ea este o idee și mai proastă în California, unde există mult mai multe resurse energetice (vezi cifrele de mai sus). Chiar dacă activitatea seismică din California, de-a lungul celebrei falii San Andreas, nu se compară sub nici o formă cu cea din New York, autoritățile de reglementare federală și de stat[[4]] au spus în mod repetat că fracturarea hidraulică este sigură cu riscuri gestionabile, situație confirmată de experți universitari[[5]] (vezi și lista de mai sus).

Un studiu recent al câmpului petrolifer Inglewood, situat în partea sudică a orașului Los Angeles, a ajuns la aceeași concluzie. Descoperit în 1924, Inglewood Field este unul dintre cele mai mari câmpuri petrolifere urbane din Statele Unite (400 ha, ~400 milioane barili de țiței estimați). De la descoperirea sa până în 2012 au fost săpate 1.475 sonde, adică ~3,7 sonde/ha! Unele sonde au fost recent fracturate hidraulic. Circa un milion de oameni locuiesc pe o rază de 8 km de aceste sonde.

După cum se poate vedea în fotografiile de mai jos, sondele (unele folosite pentru fracturare hidraulică) se găsesc în imediata apropiere a unor locuințe sau chiar în inima celui mai select cartier, Beverly Hills, din Los Angeles. Acelor opozanți, pentru care fracturarea hidraulică se poate face în America, dar nu la Pungești, deoarece în America se fracturează numai în zone deșertice sau slab populate (?!), le sugerez să deschidă ochii mari la pozele de mai jos. Apoi, când vor avea timp, să își aducă aminte și de Dallas-Fort Worth sau unele orașe din Colorado.

Cel mai recent studiu pe care l-am citit (14 ianuarie 2015) a fost publicat de California Council on Science and Technology, Lawrence Berkeley National Laboratory. Intitulat An Independent Scientific Assessment of Well Stimulation in California, Volume 1, Well Stimulation Technologies and their Past, Present, and Potential Future Use in California, studiul oferă, în cele 406 pagini, o imagine clara a fracturării hidraulice așa cum se practică în California. Ni se spune, printre multe altele, că dintre cele 300 sau mai multe foraje noi care se sapă lunar în California (adică 10 foraje pe zi!!!), între 125 și 175 de foraje sunt stimulate prin fracturare hidraulică. Cu alte cuvinte, circa jumătate din noile sonde sunt fracturate!

Spre deosebire de New York, cetățenii Californiei se pot considera norocoși pentru că, în loc să cedeze în fața fracktiviștilor foarte vocali, Democrații din Legislativ – cu sprijin Republican – au sprijinit, iar Gov. Brown a semnat în 2013 legea SB4, care reglementează strict fracturarea hidraulică și alte tehnici de stimulare a forajelor, fără o interdicție totală. Divizia de petrol, gaze și resurse geotermale (DOGGR) a publicat recent reglementările finale care vor intra în vigoare la 1 iulie 2015.

Anul trecut, legiuitorii au aprobat legea CEQA (California Environmental Quality Act), care, în cele 425 pagini, conține detalii semnificative pentru reglementarea și monitorizarea activităților legate de fracturarea hidraulică. „Inima” acestei legi este Raportul de Impact Ecologic (RIE). Conform legii, RIE servește la informarea agențiilor guvernamentale și a opiniei publice despre impacturile ecologice ale unui proiect supus autorizării de stat. Mai mult, un document RIE propune remedieri și alternative care pot reduce sau evita impacturile ecologice. O alternativă pe care agenția de stat trebuie să o considere obligatoriu este alternativa „no project”, adică anularea proiectului și considerarea altor propuneri acceptabile din punct de vedere ecologic. Toate aceste eforturi legislative întăresc convingerea locuitorilor Californiei că statul lor are probabil cele mai dure legi ecologice din națiune.

O interzicere a fracturării hidraulice în California n-ar avea sens. Fiind, în același timp, un producător major de energie pentru SUA și al treilea mare consumator de benzină și motorină de pe planetă, California trebuie să folosească petrol chiar dacă acesta descrește încet ca importanță în portofoliul energetic al statului. Petrolul utilizat trebuie să vină de undeva.

Interzicerea fracturării ar conduce doar la emisii de CO2 mai mari, întrucât statul va fi obligat să importe petrol pe calea ferată sau cu vapoarele din țări în care reglementările ecologice sunt mai flexibile. De asemenea, interzicerea fracturării va crește șomajul în regiunile cele mai afectate economic și va scădea veniturile pentru programe vitale ale statului.

California oferă un model mai bun decât New York-ul pentru o politică energetică bazată pe știință genuină, nu pe faulty science și decizii emoționale. Toate privirile ar trebui îndreptate către the Golden State, care întruchipează laboratorul principal al națiunii americane pentru inovații tehnologice și reglementări ecologice.

 

Inglewood este unul dintre cele mai mari câmpuri petrolifere urbane din SUA (400 ha, ~400 milioane barili de țiței estimați). De la descoperirea sa în 1924, s-au săpate aici 1.475 sonde (~3,7 sonde/ha). Orașul Los Angeles (3,9 milioane de locuitori) se găsește la nord de câmpul petrolifer.

 

Locuințe aflate în apropierea câmpului petrolifer Inglewood din sudul orașului Los Angeles.

În celebrul cartier Beverly Hills din Los Angeles, „Turnul Speranței” este o sondă mascată și vopsită în anul 2000 de către 3000 de copii din zonă. Turnul a apărut în serialul Beverly Hills, 90210.



Articol publicat pe CONTRIBUTORS si republicat cu permisiunea autorului.

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre zăcămintele de petrol și gaze, suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați gazoși etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrol și gaze. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativa pentru acest domeniu cutting-edge.

Cartea, intitulata „Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences”, a aparut în 2015.

 

 

 

STIRI INTERNATIONALE

Norway: Equinor...

The Norwegian Petroleum Directorate has granted Equinor a drilling permit for well 36/1-3 in production licence PL 885. The well will be drilled...

Angola: Eni announces...

Eni has started production from the Vandumbu field in Block 15/06 through the West Hub N’Goma FPSO. First oil from the Vandumbu field was achieved...

Canada-Nova Scotia...

The Canada-Nova Scotia Offshore Petroleum Board (CNSOPB) has issued Call for Bids NS18-3, which includes two industry-nominated parcels. The Call...
STIRI LOCALE

ANRE: Profit de 10%...

Companiile care dețin și operează depozite de înmagazinare a gazelor naturale în România vor fi...

Până pe 28 ian,...

Realizarea conductei de transport gaze naturale dintre Onești-Gherăești-Lețcani a fost scoasă la...

România a înregistrat...

Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,3% în Uniunea Europeană în...
COTATII OIL & GAS