Vocea întregului sector de
upstream din România

Criza din industria mondială a petrolului, câştigători şi perdanţi

Prăbuşirea preţului petrolului de anul trecut, care continuă şi în prezent, a afectat întregul glob, economii de pe toate continentele şi o mulţime de industrii conexe. Iar consecinţele pe termen lung sunt dificil de estimat. Scăderea bruscă a prețurilor petrolului la nivel mondial în ultimul an a dus la o scădere semnificativă a veniturilor, în multe state exportatoare de ţiţei, în timp ce consumatorii din multe țări importatoare au plătit mai puțin pentru a-şi încălzi casele sau să-şi conducă mașinile. Începând cu anul 2010 şi până la mijlocul lui 2014, prețurile mondiale la petrol au fost destul de stabile, la aproximativ 110 dolari pe baril. Însă creșterea continuă a cererii și scăderea producției ar putea să pună capăt unei crize prelungite a prețurilor la energie în 2016, spun petroliştii. În ultimul an, preţul petrolului a ajuns la mai puţin de jumătate faţă de nivelul anului trecut, scăzând de la 110 dolari pe baril în iunie 2014 la circa 45-50 de dolari în prezent.

„Nimic nu vindecă un preț scăzut ca un preț scăzut. Semințele au fost plantate pentru o redresare lentă a prețurilor la petrol. Este nevoie de aproximativ doi ani pentru ca piața să reechilibreze, și ne aflăm în primul an al acestei perioade de doi ani“, afirmă directorul general al companiei petroliere americane Hess Corporation, John Hess, citat de CNBC.

Nivelul investiţiilor, scădere substanţială

Investiţiile la nivel mondial în explorare și producție au scăzut de la 700 de miliarde de dolari anul trecut, la 550 miliarde dolari în acest an. Şi având în vedere că preţul barilului brut pe pieţele din SUA a coborât din nou la aproximativ 45 de dolari pe baril, investițiile în sector se vor scufunda și mai mult în 2016. Hess consideră totodată că deficitele după cheltuielile de capital și plata dividendelor pentru jucători importanţi, precum ExxonMobil şi ConocoPhillips, dar și în cazul producătorilor independenți din SUA, vor creşte în total la 100 miliarde de dolari. Lucru care le va lăsa producătorilor bani puțini pentru a reinvesti, ceea ce va trage în cele din urmă în jos producția.

Producţia de gaze de şist a SUA este estimată să scadă la 400.000 de barili pe zi faţă de o scădere de 500.000 de barili pe zi anticipată în producția statelor non-OPEC. Totuşi, cererea rămâne „destul de robustă“, a adăugat Hess, menționând că aceasta este la aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi în acest an și ar trebui să fie până 1,2 milioane de barili pe zi în 2016, chiar și luând în calcul încetinirea producţie în unele țări și întoarcerea petrolului iranian la piața internațională. „Dacă ţinem cont că cererea va urca anul viitor la 1,2 milioane de barili pe zi, iar în ţările non-OPEC va coborî la 500.000 de barili pe zi, atunci nu va fi loc pentru Iran, iar piețele ar trebui să recupereze“, a spus el. Sunt două motive pentru scăderea drastică a cotaţiilor barilului: cererea slabă în multe țări ca urmare a creșterii economice insipide, dar şi creşterea producției în SUA. La aceasta se adaugă faptul că şi cartelul petrolului OPEC este hotărât să nu-şi reducă producția ca modalitate de a sprijini prețurile.

Cele mai afectate state din lume

Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, iar economia sa depinde de veniturile din energie, unde petrolul și gazele reprezintă 70% din veniturile din export. Potrivit presei internaţionale, Rusia pierde aproximativ 2 miliarde de dolari în venituri pentru fiecare  dolar cu care scade prețul petrolului, iar Banca Mondială a avertizat că economia Rusiei va scădea cu cel puțin 0,7% în 2015 în cazul în care prețul petrolului nu îşi va reveni. În ciuda acestui fapt, Rusia a confirmat că nu va reduce producția pentru a sprijini o revenire a prețurilor la petrol. Venezuela este una dintre cele mai mari exportatoare de petrol din lume, dar din cauza proastei gestionări economice i-a fost deja dificil să îşi revină chiar dinainte ca preţul ţiţeiului să înceapă să cadă. Inflația se află la aproximativ 60%, iar economia este în pragul unei recesiuni. Nevoia de reducere a cheltuielilor este evidentă, dar Guvernul are de luat alegeri dificile. Ţara are deja unele dintre cele mai mici prețuri la benzină din lume - subvențiile pentru combustibili costă capitala Caracas aproximativ 12,5 miliarde dolari pe an - dar președintele Maduro a exclus reducerea subvențiilor sau eventuale prețuri mai mari la carburant.

Prudenţa Guvernului este însă de înțeles. O creștere a prețurilor benzinei în anul 1989 a generat revolte pe scară largă în care au murit câteva sute de persoane. Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume și cel mai influent membru în OPEC, ar putea sprijini revenirea preţului petrolului la nivel mondial prin reducerea propriei producții, dar există puține semne că ar vrea să facă acest lucru. Ar putea avea două motive pentru care nu face asta: pentru a încerca să instaureze disciplina printre colegii producători de petrol din OPEC, și, probabil, pentru a pune presiune asupra „înfloritoarei“ industrii de petrol și gaze de șist din SUA. Deși pentru Arabia Saudită este necesar ca prețurile petrolului să fie în jur de 85 de dolari pe termen lung, ţara are buzunare adânci, cu un fond de rezervă de 700 miliarde dolari, astfel că poate rezista prețurilor scăzute pentru o vreme. Cu toate acestea, există o istorie recentă în spatele refuzului Riad-ului de a reduce producția. În anii 1980, țara a tăiat din producție în mod semnificativ în încercarea de a stimula prețurile, dar a avut un efect redus și a afectat grav economia Arabiei Saudite. Alături de Arabia Saudită, producătorii din Golf, cum ar fi Emiratele Arabe Unite și Kuweit, au acumulat, de asemenea, rezerve valutare considerabile, ceea ce înseamnă că ar putea funcţiona pe deficit mai mulți ani, dacă este necesar.

Statul Islamic, pe lista producătorilor de petrol

Alți membri OPEC, cum ar fi Iran, Irak și Nigeria, cu cerințe bugetare mai mari pe piața internă, din cauza populației numeroase în raport cu veniturile lor din petrol, au mai puțin spațiu de manevră.

Nigeria, care este cel mai mare producător de petrol din Africa, a înregistrat o creștere a economiei, dar în ciuda acestui fapt rămâne puternic dependentă de ţiţei. Vânzările de energie reprezintă până la 80% din veniturile Guvernului și mai mult de 90% din exporturile țării. Odată cu războiul din Siria și Irak, Statul Islamic a capturat sonde de petrol. Se estimează că face 3 milioane de dolari pe zi din vânzările pe piața neagră, unde le vinde cu o reducere semnificativă, în jurul valorii de 30-60 dolari pe baril.

În ceea ce priveşte SUA, producția de petrol a fost la cel mai înalt nivel în aproape 30 de ani. Unul dintre principalele motive ale prețurilor mai mici la petrol a fost gazul de şist.

Economiile din Europa au fost caracterizate de o inflație scăzută și o creștere economică slabă.

O scădere de 10% a prețurilor la petrol ar trebui să conducă la o creștere de 0,1% în producția economică, spun analiştii. În general, consumatorii beneficiază prin prețuri mai mici la energie, dar în cele din urmă prețurile mici la petrol erodează condițiile care au determinat această scădere.

China, despre care se spune că va deveni cel mai mare importator net de petrol, ar trebui să câștige din scăderea prețurilor. Cu toate acestea, prețul scăzut al petrolului nu va compensa în totalitate efectele mult mai mari ale unei economii care încetineşte.

Japonia importă aproape tot ţiţeiul pe care îl folosește. Dar prețuri mai mici sunt o „binecuvântare mixtă“, pentru că prețurile ridicate la energie au contribuit la creșterea inflației.

India importă 75% din necesarul de petrol, iar analiştii spun că scăderea prețurilor la petrol va ușura deficitului de cont curent. În același timp, costul cu subvențiile pentru combustibili în India ar putea scădea cu 2,5 miliarde dolari în acest an - dar numai dacă prețurile la petrol rămân scăzute.

Sursa: Puterea

STIRI INTERNATIONALE

Argentina announces...

Argentina’s state-controlled energy company YPF and Malaysia’s Petronas are forming a joint venture to invest USD2.3 billion over the next four...

US: Marathon Oil...

Marathon Oil has announced encouraging early production results at an important four-well Middle Bakken pad in the Company's Ajax area of the...

UK: Cuadrilla halts...

The Oil & Gas Authority (OGA) reports that hydraulic fracturing operations at Cuadrilla's Preston New Road site are currently paused following a...
STIRI LOCALE

Am lansat numărul 21...

Numărul 21 al revistei energynomics.ro Magazine s-a lansat miercuri, 5 decembrie, în cadrul...

ANRE: Profit de 10%...

Companiile care dețin și operează depozite de înmagazinare a gazelor naturale în România vor fi...

Până pe 28 ian,...

Realizarea conductei de transport gaze naturale dintre Onești-Gherăești-Lețcani a fost scoasă la...
COTATII OIL & GAS