Vocea întregului sector de
upstream din România

Interconexiunile din sud-estul Europei, între mit și realitate

imagineVarinia Radu

Sfârșitul anului 2015 s-a dovedit a fi un punct-cheie pentru strategia UE privind uniunea energetică. Cu 195 de proiecte-cheie de infrastructură energetică, Comisia Europeană intenționează să reducă dependența de gazul rusesc, prin dezvoltarea unei piețe energetice cu totul nouă, prin mai multe interconexiuni între statele UE și mai mulți furnizori de gaze din afara Uniunii Europene. Acesta este un pas important, realizat de Comisia Europeană după adoptarea “Strategiei de securitate energetică europeană”, în luna mai. În mai puțin de 7 luni, lista Uniunii cu proiectele de interes comun a fost gata. România este unul dintre statele UE care au aplicat și vor primi finanțarea necesară pentru 16 proiecte. În planul privind dezvoltarea energetică, România apare ca un furnizor de gaze important și un interconector pentru Europa de Sud-Est, dacă luăm în calcul numărul mare de proiecte care vor fi implementate pe teritoriul românesc. În anul 2015, România a reușit să acopere 98% din piața de energie cu producția internă. Cu toate că producția românească de gaze este în continuă scădere, ajungând la 11 miliarde de metri cubi în acest an, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, dependența de gaze este mai mică decât cu un an înainte. Rapoartele arată că, în 2015, doar 3% din consumul de gaze naturale provine din afara granițelor României, ceea ce înseamnă că România are capacitatea de a reduce importul de gaze. Chiar dacă România este pregătită în teorie, pentru a deveni un important exportator de gaze pentru țările vecine, în practică situația nu funcționează la capacitate maximă. La conferința Expert Forum organizată pe 25 noiembrie, autoritățile române, experți în piața de energie și marile companii de gaze naturale românești, Petrom și Transgaz, alături de Exxon, au discutat despre necesitatea creării interconexiunilor dintre statele UE, pentru a facilita importul-exportul de naturale gaze la nivelul Uniunii Europene. Contribuția României este semnificativă în acest proces. În prezent, România are doar interconexiuni într-o singură direcție, pentru a asigura importul de gaze naturale, ceea ce nu este convenabil pentru piața sa de energie sau pentru țările învecinate, precum Republica Moldova sau Bulgaria, care nu au alternative de aprovizionare cu gaze naturale. O inconveniență a fost deja rezolvată odată cu inaugurarea conductei Iași-Ungheni, care face legătura între Republica Moldova și piața energetică a UE, oferind alternative la gazul rusesc. Mai mult decât atât, Societatea Națională de Transport de Gaze Naturale “TRANSGAZ” SA intenționează să construiască o conductă între Onești-Gherăești-Lețcani, în scopul de a asigura o capacitate de transport de 1,5 miliarde metri cubi/an la punctul de interconexiune dintre sistemele de transport al gazelor din România și Republica Moldova.

Situația se îmbunătățește după descoperirea resurselor de gaze naturale în adâncurile Mării Negre de către OMV Petrom și ExxonMobil, în 2012, estimate la 42-84 miliarde metri cubi de gaze naturale. Alte companii, precum Lukoil, au inițiat, de asemenea, lucrări de foraj în apele adânci ale Mării Negre. Astfel, resursele din Marea Neagră pot face din România un exportator de gaze naturale de dorit în Uniunea Europeană. Pentru a realiza acest lucru, România trebuie să își dezvolte sistemul de transport al gazelor naturale (SNT), precum și să-și modernizeze instalațiile și echipamentele SNT. De fapt, aceste măsuri au fost incluse în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale pentru perioada 2014-2023. Un proiect principal, care include participarea României, este Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, care va asigura legătura dintre resursele de gaze naturale din Marea Neagră și Europa Centrală. Proiectul se află pe lista Uniunii a proiectelor de interes comun adoptată la 18 noiembrie de Comisia Europeană și va asigura posibilitatea unor fluxuri bidirecționale permanente între interconexiunile cu Bulgaria și Ungaria. De asemenea, Societatea Națională de Transport de Gaze Naturale “TRANSGAZ” SA intenționează să construiască o nouă conductă de transport, care ar conecta Nodul Tehnologic Podișor la SMG Horia, și să dezvolte trei noi stații de comprimare: Jupa, Bibeşti şi Podişor până în 2019. Valoarea totală a investiției rezultată din studiile TRANSGAZ este estimată la 560 milioane de euro, jumătate din valoare fiind acoperită de fondurile nerambursabile UE în cadrul Mecanismului Conectarea Europei. O parte din costuri, cum ar fi studiile de fezabilitate a proiectului, au fost acoperite de către Agenția pentru Comerț și Dezvoltare din SUA, care a oferit TransGaz un grant de $ 956.000 în 2015, fapt ce demonstrează interesul manifestat de celelalte țări din afara Uniunii Europene pentru Strategia de Securitate Energetică Europeană.

Interconector în Europa de Sud-Est

Resursele de gaze naturale din Marea Neagră nu sunt singurele surse de gaze pe care s-ar putea baza statele din Europa de Sud-Est. O soluție eficientă, dar nu cea mai ieftină, ar putea fi gazele caspice. Uniunea Europeană a luat în considerare un mare proiect, numit Coridorul Sudic al Gazelor, care va aduce gaze azere în Europa prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Grecia și Italia. Acesta este un alt proiect de interes comun inclus de către Comisia Europeană pe lista Uniunii. Coridorul Sudic este format din trei conducte: Trans Adriatic Pipeline - TAP, care va avea inițial o capacitate de 10 de miliarde de metri cubi/an, Trans Anatolian Pipeline și South Caucasus Pipeline. Estimat la 45 miliarde $, Coridorul Sudic al Gazelor ar putea fi o alternativă și pentru piața energetică românească. România ar putea avea acces la gazul caspic prin Bulgaria și Grecia, proiect cunoscut sub numele de gaz Coridorul Vertical de Gaze. Interconexiunea Bulgaria - Grecia va fi în măsură să aducă gazul caspic prin Trans-Adriatic Pipeline și ar putea asigura 1/3 din consumul de gaze al Bulgariei. Uniunea Europeană intenționează să contribuie cu 45 de milioane de euro pentru dezvoltarea proiectului. România poate primi gaze caspice prin interconexiunile de la Giurgiu și Ruse, dacă interconexiunea dintre Grecia și Bulgaria va fi gata. Vestea bună este că cele două state menționate au semnat la data de 10 decembrie acordul pentru construcția Interconexiunii Bulgaria-Grecia, acord care include extinderea capacității conductei de transport de la 3-5 miliarde de metri cubi pe an la 10 miliarde de metri cubi pe an sau mai mult. Termenul-limită de finalizare a interconexiunii este estimat pentru sfârșitul anului 2018. De asemenea, TRANSGAZ a cerut finanțare europeană pentru interconectorul Giurgiu-Ruse, iar răspunsul este în așteptare. În aceste condiții, capacitatea României de a deveni un interconector important in Europa de Sud-Est poate deveni realitate.

Un alt proiect care poate livra gaze caspice către România este proiectul AGRI, dintre Azerbaidjan, Georgia și România, prin Marea Neagră. AGRI va transporta gaze azere lichefiate din Georgia, prin Marea Neagra, la un terminal GNL ce va fi construit pe coasta României la Marea Neagra. Din acel punct, gazele naturale vor fi transportate prin sistemul de transport al gazelor din România către Ungaria, prin Interconectorul dintre România și Ungaria (Arad-Szeged), pentru a fi transportate mai departe pe piețele europene. Conform studiului de fezabilitate realizat în anul 2015, proiectul AGRI are capacitatea de a transmite între 5 și 8 miliarde de metri cubi pe an. Deși proiectul AGRI este un proiect foarte ambițios, Comisia Europeană nu l-a inclus pe lista actualizată a proiectelor de interes comun. Acest lucru nu este o veste bună pentru infrastructura energetică din România, care va trebui să găsească alte surse pentru finanțarea proiectului.

Spre deosebire de proiectul AGRI, Eastring este unul dintre proiectele de interes comun incluse pe lista Uniunii de către Comisia Europeană pe 18 noiembrie și se va conecta infrastructura existentă de gaze din Slovacia, România și Bulgaria. Capacitatea inițială a Eastring este de 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, cu flux unidirecțional. Potrivit inițiatorilor proiectului, această cantitate acoperă întregul import anual de gaze naturale al regiunii balcanice. Conducta Eastring va furniza regiunii balcanice gaze de pe piața europeana, asigurând diversificarea surselor de gaze naturale. Din ceea ce putem vedea, România va juca un rol definitoriu în acest proiect, asumându-și modernizarea sistemului intern de transport al gazelor. De asemenea, România va asigura tranzitul gazului între Europa de Sud-Est și Europa de Vest și va avea posibilitatea de a-și exporta resursele de gaze naturale din Marea Neagră. Prin urmare, țările din sud-estul Europei vor avea alternative pentru gazul rusesc, având posibilitatea de a alege un alt furnizor de gaze naturale, cum ar fi Algeria, Qatar sau România.

Până în prezent, tendința este de a oferi statelor UE o diversitate de furnizori de gaze. Fiind inclusă în acest proces, România trebuie să adopte măsuri energetice pentru a pune în aplicare proiectele energetice europene menționate mai sus. Un singur pas a fost deja făcut în ianuarie 2015, când Departamentul pentru Energie al Ministerului Afacerilor Economice a publicat o nouă dezbatere publică privind Strategia energetică a României pentru perioada 2015-2035. Potrivit documentului, investițiile necesare în sectorul energetic românesc pentru perioada 2015-2035, sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro. Principalele proiecte incluse în document sunt: finalizarea proiectului de interconectare România - Bulgaria și implementarea unui flux de gaze naturale bidirecțional la punctul de interconectare Giurgiu-Ruse, pentru asigura construirea coridorului BRUA. De asemenea, România intenționează să anexeze sistemul de tranzit al gazelor naturale la sistemul național de transport al gazelor și să pună în aplicare un flux bidirecțional (flux invers) în Isaccea I (Tranzit I). Interconectarea cu proiectul TAP pentru a primi gaze naturale din Azerbaidjan este, de asemenea, inclusă în strategia energetică românească.

Prin urmare, România se bucură de premise economice şi geopolitice favorabile pentru a putea deveni un jucător cheie în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est şi a zonei caspice, într-o perioadă de reașezare majoră a piețelor de energie şi mai ales a celei de gaze naturale.

STIRI INTERNATIONALE

Norway: Equinor...

The Norwegian Petroleum Directorate has granted Equinor a drilling permit for well 36/1-3 in production licence PL 885. The well will be drilled...

Angola: Eni announces...

Eni has started production from the Vandumbu field in Block 15/06 through the West Hub N’Goma FPSO. First oil from the Vandumbu field was achieved...

Canada-Nova Scotia...

The Canada-Nova Scotia Offshore Petroleum Board (CNSOPB) has issued Call for Bids NS18-3, which includes two industry-nominated parcels. The Call...
STIRI LOCALE

ANRE: Profit de 10%...

Companiile care dețin și operează depozite de înmagazinare a gazelor naturale în România vor fi...

Până pe 28 ian,...

Realizarea conductei de transport gaze naturale dintre Onești-Gherăești-Lețcani a fost scoasă la...

România a înregistrat...

Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,3% în Uniunea Europeană în...
COTATII OIL & GAS