Vocea întregului sector de
upstream din România

INTERVIU Harald Kraft, ROPEPCA, despre noul mod de calcul al redeventelor la gaze: Semnalul transmis catre potentialii investitori straini, dezastruos

imagineNoua modalitate de calcul a redeventelor pentru gazele romanesti, raportata la cotatia gazului din Austria transmite un semnal dezastruos catre potentiatii investitori straini, iar raportarea cadrului de reglementare romanesc la o piata externa nu este nimic altceva decat o pierdere a suveranitatii Romaniei in piata de gaze naturale, spune Harald Kraft, presedintele ROPEPCA, intr-un interviu pentru „Adevarul”. Declaratiile lui vin in contextul in care vineri Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis ordinul prin care modifica pretul de referinta al gazelor naturale extrase in Romania, cel in functie de care se calculeaza redeventele pe care companiile trebuie sa le plateasca statului roman, urmand ca el sa fie stabilit in functie de bursa CEGH Viena. Harald Kraft, presedintele ROPEPCA, comenteaza aceasta decizie.

Adevarul: Considerati ca era necesara actualizarea pretului de referinta pentru gazele naturale extrase din Romania?

Harald Kraft: Potrivit cadrului de reglementare existent, Redeventele petrolifere se calculeaza luand in functie maximul dintre pretul efectiv realizat si “pretul de referinta” stabilit de ANRM. In mod practic nu se impune existenta unui pret de referinta atat timp cat producatorii romani de gaze naturale au platit pana in prezent redeventa pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de baza pentru orice taxa aplicata veniturilor. Trebuie inteles faptul ca atat de mult discutatul „pret de referinta” nu reprezinta altceva decat o valoare minima a bazei de calcul pentru redeventa, sub care nu se poate cobori.

Ce parere aveti despre noua modalitate de calcul?

O piata externa de tranzactionare nu reprezinta in mod obiectiv piata din Romania, nu reflecta conditiile de reglementare, de productie si de desfacere catre consumatorii finali din Romania. Producatorii autohtoni nu pot exporta si tranzactiona direct prin hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele naturale sunt vandute de mai multe ori (si de 7 ori), adaugand la pretul initial marginile fiecarui intermediar in parte. Nu este corect ca producatorului autohton sa i se impuna ca reper in plata redeventelor in Romania intregul lant de margini comerciale al tranzactiilor realizate pe o piata externa. Abordarea corecta este plata redeventelor la pretul de piata realizat de producator in Romania.

Considerati ca este corecta calcularea acestui pret de referinta in functie de cotatiile de la bursa CEGH Viena?

Aveti atasat in detaliu punctul nostru de vedere. In plus trebuie sa precizez ca o raportare a cadrului de reglementare romanesc la o piata externa Romaniei cu care Romania nu este inca conectata nu este nimic altceva decat o pierdere a suveranitatii Romaniei in piata de gaze naturale.

Cum considerati ca vor fi afectate companiile care exploateaza in Romania?

Producatorii de gaze naturale din Romania vor fi fortati sa plateasca redeventele in functie de un venit ne-realizat. Desi statul roman taxeaza si impoziteaza veniturile petroliere in functie de preturile efectiv realizate in piata, un alt organ al statului - ANRM - ignora reperul valabil pentru ANAF si impune o referinta externa, nu una interna pietei la care face referire cadrul de reglementare si legislatia romaneasca.

Care credeti ca va fi impactul financiar al schimbarii asupra acestor companii?

Semnalul transmis de ANRM catre potentialii investitori straini este dezastruos, producand pierderea credibilitatii organului de reglementare romanesc.
ANRM sustine ca „tranzactiile cu gaze pe bursele romanesti sunt aproape inexistente”.

Combateti aceasta afirmatie?

Recomandam verificarea site-ului BRM unde toate tranzactiile sunt listate transparent. In 2017 au fost tranzactionate la BRM 66.404.432 MWh ce reprezinta 54% din consumul Romaniei in 2016.

Va afecta acesta schimbare consumatorii finali?

Aveti raspunsul nostru in luarea de pozitie de mai jos:

„Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera (ROPEPCA) ia pozitie fata de Ordinul ANRM privind aprobarea Metodologiei de stabilire a pretului de referinta pentru gazele naturale extrase in Romania. Potrivit acestui Ordin, pretul de referinta pentru gazele naturale extrase in Romania se va calcula in functie de preturile de tranzactionare de pe hubul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizata impreuna cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiesti.

Producatorii romani de gaze naturale au platit pana in prezent redeventa pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de baza pentru orice taxa aplicata veniturilor. Trebuie inteles faptul ca atat de mult discutatul „pret de referinta” nu reprezinta altceva decat o valoare minima a bazei de calcul pentru redeventa, sub care nu se poate cobori.

Alte institutii publice, cum ar fi ANAF, iau in considerare venitul realizat din vanzarea de gaze pentru calcularea diverselor alte taxe. De ce ANRM nu ia in calcul aceeasi baza pentru calcularea redeventei? Propunerea de a raporta redeventa pentru gazele produse in Romania la o cifra virtuala din strainatate, cifra mult mai ridicata decat preturile autohtone, arata lipsa de suveraneitate si o totala indiferenta cu privire la modul de functionare a pietei de gaze naturale din Romania.

ROPEPCA considera ca Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin fara sa tina cont deloc de pozitiile exprimate de principalii producatori autohtoni de gaze naturale in cadrul consultarii publice efectuata la data de 7 februarie 2018, dar bazand acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar apartinand Universitatii de Petrol si Gaze Ploiesti. 

Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera solicita Universitatii sa comunice daca punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodata si punctul de vedere ale prestigioasei institutii de invatamant si daca acesta este relevant in contextul in care nu tine cont deloc de expertiza producatorilor autohtoni de gaze naturale. In cadrul dezbaterii publice organizate de ANRM, producatorii de gaze naturale au exprimat o pozitie naturala, pozitie sustinuta si de persoane independente, cum ar fi profesori universitari sau jurnalisti din domeniu, care au fost prezenti.

Presedintele ROPEPCA Harald Kraft a precizat: "Pretul de referinta trebuie sa fie pretul de piata din Romania. Suntem de parere ca o piata externa nu reprezinta piata din Romania. Nu avem nicio legatura cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vandute de mai multe ori si nu este corect pentru plata redeventelor din Romania". O abordare corecta ar fi plata redeventelor la pretul de piata realizat de producator in Romania, nu din afara, considera Harald Kraft.

ROPEPCA reitereaza principalele argumente prezentate la consultarile publice, la invitatia ANRM, argumente ce speram sa fie luate in considerare la intocmirea noii metodologii de stabilire a pretului de referinta la gazele naturale:

Pentru a avea eficienta si aplicabilitate, consideram ca este important ca pretul de referinta pentru gazele naturale sa fie stabilit in baza unui calcul de piata relevant pentru Romania si reflectand preturile efectiv realizate in sectorul upstream din Romania.In acest sens, dorim sa atragem atentia ca variabila referitoare la HUB-urile externe, propusa in proiectul de ordin, nu este aplicabila conditiilor curente de piata din Romania.

Consideram ca, la fel cum se intampla in practica internationala atunci cand pretul de referinta este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie sa fie reprezentativ pentru vanzarile de gaze naturale produse interna. Avand in vedere ca (i) in prezent Romania nu exporta gaze, deci nu este legata in realitate la piata europeana, si ca (ii) in comparatie cu alte piete, piata din Romania nu este suficient de lichida, aceasta nu poate sa se raporteze momentan la HUB-urile externe de tranzactionare a gazelor naturale, inclusiv CEGH.

De asemenea, preturile de la HUB-urile din afara Romaniei nu reflecta valoarea efectiv realizata de producatorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mica din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referinta la HUB-urile externe. Ca un exemplu, fluctuatiile temporare de pe piata romaneasca raportate la HUB -urile europene pot fi de 4-5 Euro/Mwh sau chiar mai mari.

Mai mult decat atat, producatorii de gaze naturale au obligatia legala de a vinde o parte din productia interna pe piata centralizata din Romania, ceea ce face cu atat mai putin relevanta referinta la un hub extern.

Consideram ca determinarea pretului de referinta pe baza unui indice de piata care nu reflecta preturile realizate pentru gazele naturale extrase din Romania cum este pretul de la hub-ul CEGH, este in contradictie cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), ca „redeventa petroliera se stabileste ca o cota procentuala din valoarea productiei brute extrase”.

Merita mentionat de asemenea faptul ca, in general, tranzactiile efectuate la un HUB se fac in mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vand produsul cumparat anterior de la un producator. In astfel de cazuri, cotatiile folosite includ si profitul intermediarilor. Consideram ca nu este corect ca acest element sa faca parte din calculul pretului de referinta.

In al doilea rand, consideram ca folosirea ca reper a pretului Pietei pentru Ziua Urmatoare de Gaze Naturale („PZU”) nu este aplicabila la contractele incheiate pe termen lung care se supun altor termeni si altui mecanism de formare a pretului.

In al treilea rand, mentiunea, ca element de calcul pentru pretul de referinta, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul tarii la valoarea anului anterior pentru stabilirea pretului de referinta poate sa fie discriminatoriu pentru producatorii care vand gaze sarace si au un venit bazat pe puterea calorica redusa a produsului. Nu in ultimul rand, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca prin comunicarea unui pret de referinta care este legat la o piata externa si care depaseste nivelul pietei interne, ANRM trimite un semnal catre piata interna care nu poate sa fie in interesul consumatorilor”.

ROPEPCA reuneste 17 dintre cei mai importanti detinatori de acorduri de concesiune petroliera onshore incheiate cu statul roman. Membrii asociatiei detin majoritatea acordurilor de concesiune petroliera pentru blocurile de explorare, dezvoltare si productie onshore din Romania, reprezentand pentru anul 2016 investitii cumulate de 650 milioane de euro, o cifra de afaceri de aproape 2.9 miliarde de euro, contributii catre bugetul de stat de 300 milioane de euro, responsabile pentru crearea si mentinerea a 14.800 locuri de munca.

 

Surse: adevarul.ro, economica.net, hotnews.ro, digi24.ro, investingromania.com, investenergy.ro

STIRI INTERNATIONALE

Norway: Equinor...

The Norwegian Petroleum Directorate has granted Equinor a drilling permit for well 36/1-3 in production licence PL 885. The well will be drilled...

Angola: Eni announces...

Eni has started production from the Vandumbu field in Block 15/06 through the West Hub N’Goma FPSO. First oil from the Vandumbu field was achieved...

Canada-Nova Scotia...

The Canada-Nova Scotia Offshore Petroleum Board (CNSOPB) has issued Call for Bids NS18-3, which includes two industry-nominated parcels. The Call...
STIRI LOCALE

ANRE: Profit de 10%...

Companiile care dețin și operează depozite de înmagazinare a gazelor naturale în România vor fi...

Până pe 28 ian,...

Realizarea conductei de transport gaze naturale dintre Onești-Gherăești-Lețcani a fost scoasă la...

România a înregistrat...

Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,3% în Uniunea Europeană în...
COTATII OIL & GAS