Vocea întregului sector de
upstream din România

INTERVIU Sorin Gal (ANRM): Proiecte petroliere de 100 de milioane de dolari sunt blocate pe zona de explorare

Companiile petroliere au in asteptare proiecte de peste 100 de milioane de dolari, ca urmare a faptului ca nu se inteleg cu proprietarii terenurilor unde ar urma sa desfasoare lucrarile de explorare si productie, a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, Sorin Gal, directorul general al Directiei Generale Gestionare, Evaluare si Concesionare Resurse/Rezerve Petrol din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

In opinia sa, legislatia din sectorul petrolier trebuie modificata cat mai repede, intrucat in acest moment prevederile legislative nu sunt suficient de clare pentru a rezolva situatia. El a mai spus, in interviu, ca, in urma rundei 11 de concesiuni, pe care ANRM o va lansa cat mai curand, intreg perimetrul Marii Negre romanesti va fi licitat si concesionat pentru explorari petroliere.

Totodata, Sorin Gal a aratat ca, in urma unor analize realizate de ANRM alaturi de asociatiile patronale ale investitorilor din industria de petrol, exista premise pentru a fi desecretizate, pe viitor, toate informatiile geologice si acordurile petroliere din Romania.

AGERPRES: Cat de interesate mai sunt companiile petroliere de explorari, in contextul in care pretul petrolului este foarte scazut?
Sorin Gal: Chiar daca in Romania se exploateaza petrol de 160 de ani, inca mai exista resurse si potentiale rezerve. Sigur ca marile companii isi rezerva dreptul de a renunta la unele zacaminte care au un randament mai scazut. Dar exista companii mici care, datorita noilor tehnologii, cresc factorii de recuperare in zacamintele deja exploatate si reusesc sa extraga titei la costuri mai mici decat marile companii.

AGERPRES: De ce ANRM scoate la licitatie perimetre care au fost exploatate anterior de alte companii?
Sorin Gal: ANRM reprezinta statul in domeniul explorarii si al exploatarii, precum si al concesiunii tuturor perimetrelor. In ultimii ani au aparut metode moderne de cercetare geologica precum prospectiunea seismica 3D, care aduce un plus de acuratete in colectarea datelor, au aparut metode moderne de foraj vertical, de stimulare a zacamintelor mature, deci exista un potential care poate fi exploatat in continuare. ANRM are rolul de a colecta cat mai multa informatie geologica, pentru ca noi gestionam Fondul Geologic National si, pentru a completa FGN cu cat mai multe date, suntem obligati sa scoatem la explorare, prin runde de licitatie, cat mai multe perimetre. In urma rundei 11, pe care o vom lansa cat mai curand, intreg perimetrul Marii Negre va fi licitat si concesionat. Deci vom finaliza toata zona Marii Negre, iar in Romania cred ca vom avea undeva spre 90% din zonele cu potential petrolier.

AGERPRES: In acest moment mai avem in Romania companii care deruleaza lucrari de explorare pentru a gasi gaze de sist?
Sorin Gal: Nu mai exista niciun perimetru si nicio lucrare care sa aiba ca tinta gazul de sist. A existat o mare companie americana care si-a canalizat eforturile in aceasta directie, in Moldova si Dobrogea, dar acea companie s-a retras din Romania. In acest moment nu exista niciun acord petrolier cu o companie care sa faca explorari pentru gaze de sist.

AGERPRES: De ce ANRM nu face publice toate acordurile petroliere? De ce unele dintre ele sunt clasificate?
Sorin Gal: La mijlocul anilor 2000, odata cu modificarea legii secretului de stat si aparitia legii secretului de serviciu, ele au fost secretizate. Pe de alta parte, unele documentatii care erau secret de stat au fost trecute intr-o categorie inferioara, iar altele au fost desecretizate total. In ultimul an am trecut la o analiza alaturi de asociatiile patronale ale investitorilor din industria de petrol ROPEPCA si ARCOMN si exista premise de a desecretiza prin ordin al presedintelui ANRM toate informatiile geologice si acordurile petroliere din Romania cu pastrarea confidentialitatii anumitor date. In alta ordine de idei, tot ce s-a licitat la Runda a 10-a si tot ce s-a referit la zona de vest a tarii nu vizeaza gazele de sist, ci doar hidrocarburile conventionale, care sunt exploatate acolo de mai bine de 50 de ani, iar companiile care lucreaza acolo au cerut si cer in continuare desecretizarea acordurilor petroliere.

AGERPRES: Sunt foarte multe companii straine care sunt interesate de aceste perimetre. Care este cauza dezinteresului companiilor romanesti?
Sorin Gal: Sunt putine companii romanesti de profil, avem doar doi mari jucatori, Petrom si Romgaz. Companiile foarte mari se canalizeaza spre offshore, iar proiectele mai mici din zona de onshore se adreseaza companiilor mici, dar in acest moment nu prea exista capital romanesc. Sunt niste incercari, dar din pacate prea putine. Si atunci vin companiile straine care au in spate fonduri de investitii, iar acestea investesc in proiecte punctuale.

AGERPRES: Ce se intampla in cazul in care companiile nu reusesc sa termine etapele de prospectare si de explorare?
Sorin Gal: Companiile care castiga o runda publica de licitatie isi asuma un program minim obligatoriu. Acesta are in general o durata stabilita de doi-trei ani. In oferta, urmeaza o faza optionala, faza a doua. In general, perioada de explorare este stabilita la 10 ani in noile acorduri petroliere. Acestea sunt incheiate, in baza Legii nr. 238, pe 30 de ani, cu posibilitatea de a fi prelungite pentru inca 15 ani. Companiile au deci posibilitatea ca timp de 45 ani sa exploreze, sa dezvolte si sa exploateze, pana la abandonarea zacamantului si inchiderea acordului petrolier.
Neindeplinirea programului minim obligatoriu si neexecutarea lucrarilor din faza obligatorie duc la plata catre bugetul de stat a tuturor operatiunilor petroliere neefectuate, care sunt cuantificate atat fizic, cat si financiar in oferta. Avem cazuri in care unele companii au platit catre bugetul de stat peste 10 milioane de dolari.

AGERPRES: Au existat cazuri de diferende intre companiile petroliere si proprietarii de terenuri care refuza sa le acorde acestora accesul pe teren. La ce solutii apeleaza companiile?
Sorin Gal: Pot intenta procese sau, prin organizatii asociative, patronale, pot lansa initiative de modificare a Legii petrolului, pot face memorii sau informari catre diferitele structuri ale administratiei publice centrale si locale. Din pacate, legea din Romania nu este foarte clara. Ne aflam in situatia in care avem un ou, proprietarii terenurilor au coaja, iar statul galbenusul — asta spune Constitutia. Proprietarul se opune ca altcineva sa vina sa sparga coaja ca sa ajunga la galbenus. Noi cautam solutii de a modifica Legea petrolului prin care sa putem interveni in acest proces fara a afecta dreptul de proprietate, care este garantat de Constitutie. Insa, aflandu-ne in an electoral, eu sunt pesimist de rezolvarea pe termen scurt a problemelor.

AGERPRES: Cand credeti ca se vor rezolva aceste probleme legislative?
Sorin Gal: De exemplu, Legea petrolului poate fi amendata printr-o ordonanta de urgenta. Eu cred ca este o urgenta pentru ca pe zona de explorare sunt blocate proiecte de peste 100 de milioane de dolari, iar pe orizontala si pe verticala efectul este mult mai mare. Toate companiile romanesti de foraj sunt in insolventa si sunt intr-o situatie critica. Vom ajunge, la un moment dat, sa pierdem foarte multe locuri de munca si venituri colectate la bugetul de stat din taxe si redevente.

AGERPRES: Puteti estima cate locuri de munca s-au pierdut pana acum in aceasta industrie?
Sorin Gal: Nu pot sa va dau o estimare, dar pot sa va spun ca fiecare loc de munca din industria petrolului creeaza cel putin cinci locuri de munca in domeniul serviciilor.

AGERPRES: Se spune ca statul nu castiga destul de mult din punerea la dispozitie a acestor rezerve naturale pentru companiile petroliere. Care este punctul dumneavoastra de vedere?
Sorin Gal: Sunt doua lucruri complet diferite: redeventele si proiectul de impozitare a profitului companiilor petroliere. Din punctul nostru de vedere, redeventele, care sunt intre 3,5% si 13,5%, reprezinta un venit sigur la bugetul statului si vor fi pastrate in noua lege. Sigur ca toata lumea isi doreste mult mai multi bani, dar trebuie sa luam in consideratie si situatia internationala: pretul titeiului nu mai este cel din 2013, cand s-au initiat cele trei ordonante (5, 6 si 7), care intr-adevar au contribuit substantial la bugetul de stat, au adus venituri secundare generate de industria petroliera, au creat locuri de munca, etc. In general, in ceea ce priveste redeventele suntem undeva peste vecinii nostri membri ai UE. Sunt tari din UE care au redeventa zero, pentru ca au foarte multe zacaminte mature. Costurile noastre de exploatare sunt foarte mari, avem un numar mare de sonde in productie, de peste 11.000, si cea mai mica productie de titei per sonda din lume, de 9 barili. Daca stabilesti o redeventa foarte mare, toate zacamintele mature, cateva zeci, nu mai sunt rentabile economic si se vor inchide. Si se vor pierde locuri de munca, se pierd inclusiv acei bani care vin ca redeventa la bugetul de stat, se pierd impozitele pe salarii, TVA etc.
In 2013, impreuna cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala s-a gandit o metoda moderna de taxare, pentru a avea stabilitate in domeniul petrolier. S-a intentionat de la inceput sa ajungem la media europeana a taxarii, in jur de 60%. Primul draft a fost trimis catre cele doua mari asociatii patronale si urmeaza sa ajunga la Ministerul Finantelor raspunsul lor, dupa care va fi pus in dezbatere publica. Din punctul meu de vedere, oportunitatea proiectului trebuie foarte bine analizata, pentru ca inainte vorbeam de un pret al barilului de petrol de 115 dolari, iar acum vorbim de 50 de dolari. In ianuarie a fost si 27 de dolari.Trebuie avut in vedere faptul ca pretul gazelor a scazut masiv, in acest moment vin gaze din import comparabil cu cel din productia interna si creeaza deja o problema pentru companiile romanesti, si, nu in ultimul rand, consumul intern, care se afla pe un trend descrescator.

AGERPRES: Companiile se plang ca la prelungirea unei faze a acordului petrolier, de la primirea avizului ANRM pana la aparitia hotararii de guvern care consfinteste prelungirea, se scurge un interval foarte mare. Cum se interpreteaza aceasta situatie: compania respectiva se opreste din activitate sau are voie sa desfasoare activitatea prevazuta in acordul petrolier?
Sorin Gal: Acordul petrolier este facut pe 30 de ani. Expirarea unei faze obligatorii nu inseamna o expirare sau o incetare a acordului. Acordul petrolier inceteaza in conditiile Legii petrolului, in urma emiterii unei decizii de incetare — deci el ramane valid. Sigur ca acest interval ar trebui sa nu existe sau sa fie mult mai scurt. In procesul de avizare au fost niste sincope pe care le-am rezolvat intre timp. Intervalul s-a scurtat deja, pentru ca in urma cu doi ani erau sapte ministere avizatoare, iar acum au mai ramas doar doua.O solutie mult mai buna ar fi modificarea articolului 31 din Legea Petrolului pentru a da o mai mare libertate si responsabilitate ANRM in aplicarea legii si a normelor metodologice la legea petrolului.

AGERPRES: Ce se intampla cu un perimetru dupa exploatare?
Sorin Gal: De ceea ce ramane dupa exploatare se ingrijesc foarte multe autoritati. In primul rand, pentru orice operatiune petroliera exista un aviz de mediu, orice sonda forata primeste un aviz de gospodarire de la Apele Romane si primeste de la Mediu o autorizatie. In momentul in care o sonda este abandonata, procesul incepe din nou. Noi dam acordul de abandonare, se face abandonarea sondei, tot terenul care a fost afectat se decoperteaza si se aduce pamant proaspat.
In general, in ariile agricole noi taiem la 2,5 m sub nivelul solului si acoperim cu sol vegetal. Totul trebuie sa ramana exact ca in momentul in care s-a forat sonda. Cand dam decizia de incetare, facem control si facem poze, avem o nota de constatare de la Garda de Mediu si de la agentiile de mediu locale, avem o descarcare de obligatii de mediu. Terenul se preda catre primarie sau catre proprietar printr-un proces-verbal, de catre o comisie din care fac parte primaria, titularul de acord petrolier si cei de la Mediu. Bineinteles ca mai sunt sincope, eu primesc saptamanal reclamatii, de pilda sunt sonde care au fost abandonate in anii 60 si care nici n-au fost puse niciodata in productie. Un titular de acord petrolier este direct raspunzator chiar si dupa incetarea acordului petrolier. Daca se gasesc vicii ascunse sau apare o poluare accidentala la o sonda abandonata de companie, raspunderea este tot a companiei, pe principiul "poluatorul plateste".

Sursa: Agerpres

STIRI INTERNATIONALE

Argentina announces...

Argentina’s state-controlled energy company YPF and Malaysia’s Petronas are forming a joint venture to invest USD2.3 billion over the next four...

US: Marathon Oil...

Marathon Oil has announced encouraging early production results at an important four-well Middle Bakken pad in the Company's Ajax area of the...

UK: Cuadrilla halts...

The Oil & Gas Authority (OGA) reports that hydraulic fracturing operations at Cuadrilla's Preston New Road site are currently paused following a...
STIRI LOCALE

Am lansat numărul 21...

Numărul 21 al revistei energynomics.ro Magazine s-a lansat miercuri, 5 decembrie, în cadrul...

ANRE: Profit de 10%...

Companiile care dețin și operează depozite de înmagazinare a gazelor naturale în România vor fi...

Până pe 28 ian,...

Realizarea conductei de transport gaze naturale dintre Onești-Gherăești-Lețcani a fost scoasă la...
COTATII OIL & GAS