Vocea întregului sector de
upstream din România

Investiţiile: îngheţate de povara fiscală sau încurajate prin politici publice?

În primăvară începeam o serie de analize stârnite de întrebarea „care regim fiscal e cel mai bun?”, analize care au dezvoltat de fapt ideea că nu există „un cel mai bun” sistem fiscal (cum nu există nici „cel mai rău”) aplicat industriei de petrol şi gaze. Cu toate acestea, am arătat că un „cel mai nepotrivit” regim fiscal pentru orice industrie şi mai ales pentru petrol şi gaze este regimul care, în loc să sprijine dezvoltarea economică prin investiţii, o sugrumă prin creşterea poverii fiscale pusă pe spatele investitorilor. De aceea, susţin şi acum, ca şi la începutul acestei serii de analize, că un regim fiscal „potrivit” este cel care stimulează formarea de capital, dezvoltarea de noi proiecte de investiţii, alocarea de fonduri importante către cercetare-dezvoltare şi noi tehnologii, crearea de noi zone de producţie şi de noi locuri de muncă. Prezent în cadrul evenimentului „România Durabilă – Fiscalitate pentru Energie Durabilă”, desfăşurat în octombrie la Bucureşti, expertul Radu Dudău spunea că, luând ca principiu fundamental, un „cel mai potrivit” sistem fiscal pentru industria de ţiţei şi gaze este cel care reuşeşte să maximizeze câştigul statului, dar şi să menţină investiţiile de capital şi tehnologie. „Fiscalitatea petrolieră este o pârghie de politică economică prin care statele producătoare urmăresc să-şi însuşească o parte cât mai mare a rentei economice generate de extracţia de ţiţei şi gaze naturale. Guvernele promovează, totodată, şi obiective de tip social şi economic: locuri de muncă, transfer de tehnologie, construcţia de infrastructură, menţinerea stabilităţii macroeconomice prin generarea de venituri bugetare constante etc. Când producţia este realizată în regim de concesiune, titularii licenţelor urmăresc să obţină profituri proporţionale cu gradul de risc asumat prin investiţiile în explorarea şi dezvoltarea zăcămintelor. Pentru aceasta, este necesar un mediu de reglementare transparent, predictibil şi competitiv pe plan internaţional”, afirmă Radu Dudău. Iar potrivit lui Vasile Iuga (PwC), se pot defini multe criterii de comparabilitate a sistemelor fiscale: tipul de resurse şi metoda de exploatare (ex. ţiţei/gaze, onshore/offshore, metode convenţionale/neconvenţionale); gradul de maturitate şi fragmentare ale zăcămintelor; productivitatea sondelor; calitatea hidrocarburilor exploatate; condiţiile geologice şi tehnice de producţie; costurile de descoperire, dezvoltare şi operare ale zăcămintelor; prospectivitatea ţării în ceea ce priveşte noi resurse ce pot fi descoperite şi exploatate comercial; gradul de dezvoltare al infrastructurii de transport al hidrocarburilor; nivelul de dezvoltare şi gradul de liberalizare ale pieţelor de hidrocarburi.

Să revenim însă la regimul transparent, predictibil şi competitiv! Cum e oare în România în comparaţie cu Uniunea Europeană? Scriam în primăvară despre studiul Deloitte cu referire la nivelul efectiv al redevenţelor şi impozitelor similare ca şi procentaj din veniturile obţinute în cadrul activităţilor de explorare şi producţie ţiţei şi gaze naturale („upstream”) în Europa.

Iată că experţii Deloitte vin în această toamnă cu date mai recente care, privite din perspectiva raportului stat-investitor, subliniază faptul că statele europene încurajează prin relaxare fiscală proiectele de investiţii din industria supusă unor mari constrângeri de piaţă cauzate de căderea preţului la ţiţei. La cererea Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze, Deloitte a efectuat un studiu în septembrie 2015 în care a analizat nivelul efectiv al redevenţelor şi impozitelor similare ca şi procentaj din veniturile obţinute în cadrul activităţilor de explorare şi producţie ţiţei şi gaze naturale („upstream”) în Europa. Iată şi concluziile studiului actualizat.

REDEVENŢELE ŞI IMPOZITELE SIMILARE EFECTIVE DIFERĂ DE COTELE NOMINALE. Actualizarea Deloitte trebuie interpretată sub rezerva că există diferenţe şi între două zăcăminte, cu atât mai mult între două ţări. Redevenţele şi impozitele specifice sectorului depind de priorităţile naţionale, realitatea din piaţă, iar în ultimele luni au fost de asemenea influenţate de scăderea drastică a preţului petrolului sau sunt în curs de revizuire din această cauză. Prezenta analiză actualizată este realizată folosind informaţiile aferente anului 2014, cu excepţia cazurilor în care se specifică altfel. Analiza actualizată se bazează pe informaţii publice şi pe un calcul mediu matematic simplu pentru Europa, care sperăm să contribuie în mod constructiv la discuţia de faţă, care trebuie să se bazeze mai departe pe o abordare mai largă, agreată de toate părţile implicate.

„În majoritatea ţărilor care înregistrează producţii semnificative de petrol şi gaze s-a observat o tendinţă de scădere. În plus, există câteva modificări legislative care intră în vigoare din 2015. Ţinând cont de toate aceste limitări care pot afecta rezultatele, calculând o medie aritmetică simplă pentru ţările producătoare din Europa se obţine 11,7%, iar media celor mai comparabile ţări producătoare din Europa, raportat la productivitatea sondelor, este de 7,5%. În prezent, în România, cota medie observabilă a redevenţelor şi a impozitelor similare, ca procent din venituri, este de 15,7%, calculată la 30 iunie 2015 (15% la 31 decembrie 2014), reprezentată de principalele companii, SNGN Romgaz SA şi OMV Petrom SA cu 19,3%, respectiv 14,1% (21,1%, respectiv 13,2% la 31 decembrie 2014)”, precizează studiul actualizat al Deloitte.

Dacă facem o comparaţie între cotele medii observabile ale redevenţelor şi impozitelor similare la 2014 şi 2013, observăm următoarele schimbări:

România: cota medie observabilă a redevenţelor şi impozitelor similare a crescut de la 13,9% (9m/14) la 15,0% (12m/14) şi 15,7% (6m/15). Această tendinţă provine în primul rând din:

  • proporţia mai mare de gaze naturale faţă de petrol;
  • mixul general de producţie, gazele fiind impozitate cu o cotă suplimentară de 60% din majorarea de preţ rezultată din calendarul de liberalizare. Preţul mediu la gazele non-casnice s-a modificat de la 58,7 lei/MwH în 2013 la 85,1 lei/MwH în 2014, iar preţul mediu la gazele casnice a crescut de la 47,4 lei/MwH la 52,3 lei/MwH;
  • deşi preţul petrolului a scăzut în a doua jumătate a anului 2014, formula de aplicare a redevenţelor utilizează ca preţ de referinţă media cotaţiilor din trei luni precedente; pe o piaţă în declin, acest lucru a rezultat în creşterea procentului de redevenţe.

Italia: cota medie observabilă a redevenţelor şi impozitelor similare a scăzut de la 14,4% (2013) la 11,7% (2014). Italia a aplicat o suprataxă asupra profitului companiilor de petrol, gaze şi energie. Rata nominală a suprataxei pe profit s-a redus de la 10,5% (2013) la 6,5% (2014); combinat cu scăderea profitabilităţii din cauza reducerii preţurilor în 2014, acest lucru a rezultat în scăderea generală a procentului.

Marea Britanie: cota medie observabilă a redevenţelor şi impozitelor similare aplicată ca procent din venituri a scăzut de la 11,3% (2013) la 6% (2014). Există o serie de factori pentru anul 2014: n scăderea preţurilor medii combinate la petrol şi gaze naturale; n creşterea numărului de zăcăminte mature care necesită investiţii a însemnat creşterea investiţiilor de la 14,4 mld GBP la 14,8 mld GBP, în timp ce producţia efectivă a scăzut cu aproximativ 2%; n cheltuielile de exploatare au crescut de la 8,9 mld GBP la 9,6 mld GBP; n mixul de producţie conţine un volum crescut de gaze naturale, care are o valoare mai scăzută decât petrolul; n aspecte structurale ca urmare a numărului mare de zăcăminte marginale pentru care sunt necesare deduceri şi stimulente, precum zăcămintele mici, zăcămintele mature, cu vâscozitate înaltă etc.

Norvegia: cota medie observabilă a redevenţelor şi impozitelor similare a scăzut de la 22,5% (2012) la 18,8% (2014) ca urmare a reducerii profitabilităţii în 2014 spre deosebire de 2012 (nu existau informaţii pentru 2013 la emiterea raportului anterior) datorită: scăderii preţului mediu realizat la petrol la 90,6 USD/baril (2014) de la 104,5 USD/baril (2012), a preţului mediu realizat la gaze la 1,57 NOK/mc de la 1,84 NOK/mc, corelate cu creşterea investiţiilor în 2014 şi 2013, comparativ cu 2012 şi 2011, care duc la creşterea costurilor de amortizare şi de asemenea din cauza creşterii activităţilor de explorare în 2014 spre deosebire de 2012 (cheltuielile de explorare sunt deductibile în întregime când sunt suportate).

Ungaria: cota medie observabilă a redevenţelor şi impozitelor similare a scăzut de la 25,3% (2013) la 22,9% (2014) datorită scăderii ratelor redevenţelor la petrol şi gaze naturale cu 6% în T4 2014 aplicabile majorităţii zăcămintelor, preţul Brent situându-se sub 80 USD/baril, în timp ce în 2013 rata redevenţelor se afla la cel mai ridicat nivel, preţul Brent situându-se peste 90 USD/baril. Această scădere a ratelor redevenţelor cu 6% în T4 2014 este menţionată la art. 20(4) din Legea Minelor. Pentru zăcămintele date în folosinţă înainte de 1998, formula include un mecanism care duce la scăderea graduală a cotelor redevenţelor, datorită factorului k menţionat la art. 20(3) alin. ba) din Legea Minelor.

Austria: cota medie observabilă a redevenţelor şi impozitelor similare a crescut de la 17,6% (2013) la 21,2% (2014) datorită faptului că în 2014 ratele nominale ale redevenţelor aplicabile în Austria au crescut faţă de 2013 atât pentru petrol, cât şi pentru gaze naturale.

Germania: cota medie observabilă a redevenţelor şi impozitelor similare a scăzut de la 18,6% (2013) la 17,3% (2014), în principal datorită scăderii redevenţelor la gaze naturale în Saxonia Inferioară (74,5% din totalul redevenţelor în 2014, spre deosebire de 76,3% în 2013), unde există un nivel mai ridicat de impozitare comparativ cu cel la petrol în ambele landuri şi la gazele naturale în Schleswig-Holstein.

Franţa: cota medie observabilă a redevenţelor şi impozitelor similare a crescut de la 3,9% (2012) la 6,6% (2014) (nu existau informaţii pentru 2013 la emiterea raportului anterior) datorită scăderii producţiei de gaze, 0,07 mld. mc în 2014 faţă de 1,08 mld. mc în 2012; pentru gaze nu există redevenţe datorită zăcămintelor slab productive, spre deosebire de petrol, unde se aplică redevenţe între 0 şi 9%.

MODIFICĂRI ÎN REGIMUL FISCAL DIN ŢĂRILE EUROPENE 2014-2015. Multe state europene au ţinut cont, în politicile lor publice şi în construcţia regimului fiscal, de căderile din piaţa mondială a ţiţeiului şi de nevoia de a sprijini investiţiile în domeniu. Dăm, aici, pentru exemplificare, situaţiile din Marea Britanie şi Italia, faţă-în-faţă cu situaţia românească.

Marea Britanie: Consultări extinse cu industria privind măsurile de stimulare a investiţiilor şi menţinere a locurilor de muncă în sectorul de petrol şi gaze naturale la Marea Nordului.

  • reducerea suprataxei („SC”) de la 32% la 20% începând cu 1 ianuarie 2015;
  • reducerea impozitului pe veniturile petroliere („PRT”)2) de la 50% la 35% pentru perioadele care se încheie după 31 decembrie 2015;
  • introducerea unei deduceri de 62,5% pentru investiţiile efectuate după 1 aprilie 201;
  • deducere suplimentară a costului investiţiilor care poate duce la o rată efectivă a suprataxării cu mult sub 20%;
  • vor fi implementate prevederi tranzitorii pentru zăcămintele care au beneficiat de alte deduceri;
  • introducerea unei deduceri de 62,5% pentru investiţii pentru proiecte de extracţie de petrol şi gaze naturale la presiuni înalte şi temperaturi ridicate dintr-o zonă de acumulare, care încurajează activităţi de explorare şi evaluare pentru zona învecinată;
  • prelungirea la 10 ani a facilităţii pentru costurile upstream, care prevede o indexare de 10% a pierderilor la sfârşitul unei perioade contabile. Anterior, se puteau formula doar 6 cereri;
  • în declaraţia bugetară de vară s-a confirmat că vor fi adăugate categorii suplimentare de costuri care să beneficieze de deduceri pentru investiţii.

Italia: În februarie 2015, suprataxa pe profit (6,5% în 2015) aplicabilă câtorva industrii, inclusiv sectorului upstream de petrol şi gaze, a fost declarată neconstituţională. Suprataxa pe profit nu se va aplica începând cu data publicării deciziei Curţii Constituţionale.

România: Eliminarea impozitului pe construcţii. Potrivit noului Cod fiscal, impozitul pe construcţii va fi menţinut în 2016 şi există intenţia să fie eliminat începând cu 2017. Eliminarea impozitului pe ţiţei obţinut din producţia internă (18,95 RON/tonă în 2015).

SCURTĂ CONCLUZIE: studiul Deloitte actualizat arată două aspecte importante. Pe de o parte, nivelul mediu al redevenţelor pentru petrol şi gaze este în România mult peste media europeană, în pofida tuturor speculaţiilor cu tentă populistă care apar în diverse discursuri publice. Nu avem cel mai greu regim fiscal din Europa, dar suntem departe de a avea cel mai încurajator regim fiscal pentru o industrie în declin, din care statul îşi ia o parte importantă la „puşculiţa bugetară”. Pe de altă parte, tendinţa guvernelor din statele care au industrie de petrol şi gaze semnificativă este să sprijine producătorii aflaţi astăzi sub ameninţarea preţului foarte mic al barilului de ţiţei (circa o treime faţă de nivelul „glorios” al ultimei decade). Se observă aşadar o relaxare fiscală dedicată sprijinirii proiectelor de investiţii şi continuării exploatărilor începute. În România există încă o mare bâlbâială politicianistă care aruncă în derizoriu sau, şi mai rău, în populism, dezbaterea corectă cu privire la nivelul regimului fiscal impus petroliştilor.

Sursa: Economistul

STIRI INTERNATIONALE

Argentina announces...

Argentina’s state-controlled energy company YPF and Malaysia’s Petronas are forming a joint venture to invest USD2.3 billion over the next four...

US: Marathon Oil...

Marathon Oil has announced encouraging early production results at an important four-well Middle Bakken pad in the Company's Ajax area of the...

UK: Cuadrilla halts...

The Oil & Gas Authority (OGA) reports that hydraulic fracturing operations at Cuadrilla's Preston New Road site are currently paused following a...
STIRI LOCALE

Am lansat numărul 21...

Numărul 21 al revistei energynomics.ro Magazine s-a lansat miercuri, 5 decembrie, în cadrul...

ANRE: Profit de 10%...

Companiile care dețin și operează depozite de înmagazinare a gazelor naturale în România vor fi...

Până pe 28 ian,...

Realizarea conductei de transport gaze naturale dintre Onești-Gherăești-Lețcani a fost scoasă la...
COTATII OIL & GAS