Vocea întregului sector de
upstream din România

Lipsa claritatii si predictibilitatii cadrului de reglementare in domeniului gazelor naturale persista

imagineLipsa claritatii si predictibilitatii cadrului de reglementare in domeniului gazelor naturale persista, cu consecinte negative majore, atat la nivelul investitiilor, cat si al productiei si al securitatii energetice nationale, a sustinut Artur Stratan, membru in boardul ROPEPCA – Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera, la Energy Strategy Summit 2017, la Bucuresti. Mai jos puteti citi interventia domnului Artur Stratan, la Energy Strategy Summit 2017.

Buna ziua, voi incerca sa va prezint o imagine a ceea ce inseamna provocarile si ultimele evolutii din sectorul Upstream in Romania. As incepe cu primul punct: noua metodologie de calcul a pretului de referinta la gaze de catre ANRM in vederea calcularii redeventei. Din punctul nostru de vedere n-ar fi nevoie de un pret de referinta in calculul redeventei pentru ca redeventa ar trebui platita asa cum se plateste oriunde in lume, la valoarea de vanzare a gazelor respective. Practic, daca se impune un pret de referinta, deja incepem sa punem sub semnul intrebarii declaratia ca piata gazelor a fost liberalizata in Romania.

Preturi de referinta pentru gaze

Acum doi ani de zile, ANRM a comandat doua studii la Universitatea de Petrol si Gaze, deoarece aveau nevoie ca mediul academic sa se implice in elaborarea acestor noi metodologii. Studiile au fost primite, a existat o analiza integrata la nivelul ANRM, dupa care si noi, ROPEPCA, am fost consultati. Ne-am exprimat punctul de vedere, am emis si o scrisoare de pozitie pe aceasta tema. Pe scurt, studiul recomanda trei metode de calcul. Una ar fi sa se calculeze o medie de trei sau patru hub-uri de gaze din Europa, a doua varianta ar fi fost o cotatie Platts, deci o cotatie internationala, iar a treia solutie recomandata ar fi fost ca ANRM insasi sa stabileasca o formula de calcul. Aceasta ar fi cam cum a calculat si pana in prezent, un cos proportional, alcatuit dintro cota de productie locala si o cota de gaze importate. Recomandarea noastra a fost sa mergem pe a treia solutie, pentru ca noi consideram ca ar fi cea mai oportuna. Nu putem accepta cotatii internationale la calculul preturilor de referinta ale gazelor, deoarece Romania este o piata deconectata. Cu toata bunavointa si cu toate actele normative la nivel national si la nivel european, toata lumea doreste sa integreze si sa interconecteze Romania, dar deocamdata aceasta ramane un deziderat, nu suntem conectati cu nicio tara. Ba mai mult, suntem conectati mai mult pentru import de gaze nicidecum pentru export de gaze. Atata timp cat suntem o tara atipica, putem sa vorbim despre un pret de vanzare al gazelor la nivel national care este total deconectat de pretul european sau pretul international.

Rescrierea legii petrolului

O alta initiativa a Asociatiei este rescrierea legii petrolului. Am avut o colaborare deosebit de buna anul trecut atat cu ANRM, cat si cu Ministerul Energiei. Am facut pasi surprinzatori la nivelul acelui an si am avut un progres nesperat de mare. Problema pe care noi ca asociatie si ca industrie o avem in fiecare an este ca in Romania memoria institutionala nu este neaparat zero, dar este foarte-foarte limitata. In clipa in care s-a schimbat guvernul, practic trebuie sa o luam de la inceput in permanenta. Si asta, daca suntem norocosi o data pe an, daca suntem mai putin norocosi de doua ori pe an, trebuie sa o luam de la zero si sa reinitiem dialogul cu toate ministerele, cu toate asociatiile, cu toate organizatiile si cu toate agentiile. Trebuie sa explicam fiecareia de la inceput cine suntem, cu ce ne ocupam si ce vrem sa facem in aceasta tara, de ce aceasta industrie trebuie sa supravietuiasca. Mark Wagley a prezentat deja care este impactul investitional, impactul la nivelul mentinerii si crearii locurilor de munca noi, impactul direct asupra industriei, dar si impactul asupra industriilor de suport, industriilor laterale, care este urias. Cine este interesat poate sa intre pe site-ul ROPEPCA si veti gasi un studiu deosebit de interesant facut de KPMG. Veti fi surprinsi de rezultatele mentionate in acel studiu. Legat de legea petrolului, noi am fost 100% de acord cu propunerile ANRM, iar ANRM a fost 100% de acord cu propunerile asociatiei. Am promovat impreuna aceasta propunere de amendare a Legii Petrolului la forurile superioare, respectiv la Ministerul Energiei, singurul care are dreptul sa faca propuneri legislative. Intre timp, s-a schimbat guvernul si de atunci, asa cum dumneavoastra ati citit in presa despre legea petrolului, la fel am citit si noi.

Regimul fiscal

In ceea ce priveste regimul fiscal, exista un studiu facut de firma Deloitte acum 3 ani de zile, un studiu pe care noi l-am reactualizat in primavara acestui an, in luna martie. Care sunt cele trei elemente importante? In primul rand, in conditii de criza, cand pe plan mondial pretul la titei a scazut, toate economiile din UE si-au ajustat politicile si nivelul de impozitare astfel incat sa permita industriei sa supravietuiasca, sa ia o gura de oxigen si sa-si continue investitiile programate, chiar daca la un nivel mai redus. Nivelul investitional in aceasta industrie este urias, vorbim de sute de milioane de euro, ba chiar miliarde sau zeci de miliarde, daca proiectele sunt mai mari. Am repetat-o in ultimii cinci ani si o voi repeta: toate acestea sunt proiecte pe termen lung, 20-25-30 sau chiar 40 de ani. Toata lumea trebuie sa inteleaga si sa respecte sanctitatea acordului de concesiune in aceasta tara. in clipa in care tu ca tara ma inviti pe mine ca investitor sa vin sa investesc aici, imi propui un regim fiscal, acel regim fiscal se mentioneaza in acordul de concesiune si toata lumea trebuie sa-l respecte, si concesionarul, si statul roman. Toata lumea isi face calculele economice legate de cotatia petrolului, de pretul titeiului, al gazelor naturale si asa mai departe. Nimeni nu poate iesi din acest tipar sau din aceste constrangeri ale calculului economic. Statul nu poate veni ulterior sa majoreze povara fiscala schimband regimul fiscal pentru acel proiect, pentru ca proiectul respectiv va muri instantaneu. Statul va ramane cu rezervele neexploatate, iar investitorul, la randul sau, va inregistra o pierdere uriasa, va trebui sa opreasca proiectul si va trebui sa plece din tara cu o pierdere uriasa. Primul lucru pe care trebuie sa-l retineti in aceasta privinta este ca in UE tarile si-au ajustat nivelul de fiscalitate, si l-au redus, pentru a permite industriei de petrol si gaze sa supravietuiasca. Ce a facut Romania? L-a crescut. Nivelul efectiv de taxare pentru Romania la nivelul anului 2016 a ajuns la 17,5%. Poate vi se pare putin, dar eu va spun ca este enorm in comparatie cu Europa, lasand la o parte zacamantul gigant de gaze Groningen din Olanda. In 2015, nivelul de taxare in Europa era de 7,9%, dupa cum vedeti, o diferenta uriasa. Al doilea lucru pe care trebuie sa-l retineti. Avem un slide care exprima, cu verde deschis nivelul redeventelor platite si cu verde inchis vestitul impozit suplimentar pentru pretul realizat la gazele naturale. Cu albastru este impozitul pe constructii speciale, care la 1 ianuarie 2017 a disparut. Dar, intre timp, a aparut recomandarea Comisiei de Industrie si Servicii din Camera Deputatilor pentru ca acest impozit – windfall profit tax – sa se majoreze de la 60 la 80% pentru cantitatile de gaze care sunt vandute cu un pret mai mare de 85 de lei pe MWh. Probabil ca n-ati vazut acest grafic niciodata si probabil ca nu ati gandit niciodata sub aceasta forma. De fapt, in Romania, la aceasta ora „windfall profit tax” este mai mare decat nivelul redeventelor platite. Pare a fi un paradox, dar nu este. Aceasta este realitatea concreta si este trist ca se intampla asa ceva in Romania. In analiza realizata de Deloitte in urma cu trei ani, expertii au considerat oportun sa imparta tarile producatoare din UE in 2 categorii: tari care au un nivel mediu de productie pe sonda, pe zi, mai mic de 40 de barili si tari care au o productie mai mare. Romania a fost incadrata in categoria cu productie de sub 40 de barili pe zi, iar raportarea s-a facut comparativ in cadrul acelei clase de tari producatoare. Acum, pentru ca argumentele noastre sa fie mult mai evidente, aveti pe acest slide tarile UE si nivelul de fiscalitate. Se vede foarte clar cum tarile si-au redus nivelul de fiscalitate, iar Romania, pe antepenultima pozitie, l-a crescut. Dupa cum bine vedeti, Romania este la capatul din dreapta al scalei, deci avem una dintre cele mai mari fiscalitati din UE. Este normal? Cu siguranta ca nu este normal. Asa cum spunea si doamna Florina Sora de la ANRM, este nevoie de un cadru investitional sanatos si propice. Avem nevoie sa atragem investitori in Romania, iar capitalul cu siguranta ca nu va veni daca vom continua sa venim cu acest nivel urias de impozitare.

Modificarea Legii gazelor 123

Am ajuns si la Ordonanta de urgenta a Guvernului 64, pentru modificarea Legii gazelor 123, in vederea instituirii permanente a vestitului windfall profit tax la gaze. Acest lucru s-a facut impotriva bunelor recomandari emise de ANRM si ANRE, si de Ministerul Energiei, si de asociatia noastra. Noi am transmis o scrisoare de pozitie deosebit de elaborata si am prezentat foarte multe argumente pentru care acest lucru nu ar trebui sa se intample. In pofida acestui curent de opinie negativ, Comisia de Industrie si Servicii, impreuna cu Comisia de Buget Finante din Camera Deputatilor au semnat impreuna acel raport care a stat la baza promulgarii modificarii legislative. A existat o consultare reala cu noi, industria? Cu siguranta, nu. Am incercat si incercam si astazi sa intelegem care au fost motivele pentru care Comisia de Industrie si Servicii a ales sa majoreze acest impozit suplimentar, ba mai mult, sa-l permanentizeze.

Parlamentul se va pronunta din nou asupra impozitarii veniturilor suplimentare din sectorul gazelor naturale

La inceput de criza economica, in 2008-2009, am acceptat tacit introducerea impozitului de 60% pentru gaze si a impozitului de monopol pentru titei de 0,5%, pentru ca situatia economica era destul de grea. Dar toate acestea au fost ca masuri cu caracter temporar, pe un 1 an. Au fost insa prelungite pe inca un an si inca un an. Diferitele guverne care au fost la carma tarii ne-au tot promis ca acest impozit, avand un caracter temporar, este logic si normal sa dispara. Nu a disparut, a fost permanentizat! Noi, in industrie, o percepem ca pe o sanctiune, cu toate ca foarte multa lume se fereste sa pronunte acest cuvant. Ne simtim pedepsiti prin introducerea acestui impozit cu totul anormal. Nu vreau sa intru in sfera de offshore, pentru ca organizatia noastra se ocupa de onshore. Totusi, incepem sa avem mari dubii ca vestitele gaze din Marea Neagra vor incepe a fi produse in urmatorii ani, avand in vedere recentele schimbari legislative. Nimeni nu poate accepta ca statul sa intervina atat de brutal in formarea preturilor la gaze si in mecanismul prin care o companie petroliera poate beneficia si obtine pretul real al gazelor naturale sau pretul international. Acesta este un drept consimtit in acordul de concesiune. Acolo, o clauza foarte clara indica negru pe alb ca fiecare producator, fiecare concesionar, are dreptul sa dispuna conform liberului arbitru de intreaga cantitate de titei si gaze pe care o produce. Acest lucru nu se intampla in Romania. Cu siguranta, in lunile urmatoare, se vor clarifica si aspectele legale. Sa nu mai amintim ca aceste masuri reprezinta o optiune mascata de impiedicare a exporturilor de gaze din Romania. Aceste exporturi cu siguranta ca nu se vor intampla, fizic, in urmatorii ani. Angajamentul statului de a respecta stabilitatea fiscala in Romania este mult promisa, dar mereu incalcata. Perceptia noastra, in urma dialogului sustinut pe care l-am avut cu diferitele entitati si autoritati ale statului roman este ca nu exista un efort concentrat de a stabili un regim fiscal. Toata lumea vorbeste de o potentiala modificare a redeventei. Aceasta este 100% in jurisdictia ANRM. S-ar putea mari redeventele in viitor? Da. Impozitul petrolier de 40%, propus anul trecut de Ministerul Finantelor, este 100% in jurisdictia acestuia. Se poate propune in continuare si se poate impune industriei petroliere? Cu siguranta. Windfall profit tax, de cine a fost promovat si de cine a fost propus? De Comisiile de Buget Finante, respectiv, de Industrie si Servicii din Camera Deputatilor. Avem deci a treia entitate care se ocupa de majorarea poverii fiscale pentru sectorul de petrol si gaze. Ce este surprinzator este ca niciuna dintre aceste entitati nu discuta cu macar una dintre celelalte doua, pentru a se alinia si pentru a calcula care este acel „government take „- valoarea totala a sumelor cu care o companie petroliera contribuie la bugetul de stat, sub orice forma. A existat in luna februarie a acestui an o initiativa palida a ministerului Economiei in acest sens. Ni s-a cerut printr-o scrisoare oficiala sa furnizam un „spread sheet” in care sa mentionam absolut toate taxele pe care o companie petroliera le plateste la bugetul central si care trebuie platite la ANRM, la ANRE – absolut toate taxele platite: pentru permise, pentru autorizatii, pentru licente, pentru orice fel de operatiune. Noi am furnizat. Din informatiile noastre, trei companii mari din Romania au furnizat aceste informatii. Ce s-a intamplat mai departe habar nu avem. Probabil ca a existat o intentie buna la nivelul ministerului Energiei de a stabili exact care este nivelul de taxe, care este povara fiscala totala pe care o companie o plateste in Romania. Nu putem sa spunem daca pe viitor se vor mari redeventele, daca ministerul Finantelor va promova in continuare acel impozit petrolier. Deocamdata traim cu realitatea windfall profit tax, care nu ne favorizeaza absolut deloc.

Tranzactionarea gazelor naturale la bursa

S-a vorbit deja despre obligatia de a tranzactiona integral cantitatile de gaze naturale produse pe bursa. Si in aceasta privinta, lumea nu vrea sa inteleaga ca tranzactionarea pe bursa este un drept si nu o obligatie. Nu are cum sa fie o obligatie. Atata timp cat exista directiva europeana care stipuleaza clar ca sunt permise toate contractele bilaterale intre parti pentru vanzarile de gaze naturale, nu poate exista o restrictie in Romania. Cu ce este Romania deosebita fata de alta tara din UE? Este foarte greu de inteles. Companiile care au departamente de marketing de gaze stiu foarte bine cat de greu se creeaza si in cati ani de zile se construieste un portofoliu viabil de clienti pentru cumpararea de gaze in contracte bilaterale. Mai mult, dupa cum declara presedintele Bursei Romane de Marfuri, ei percep faptul ca statul roman va licentia un singur operator, si anume OPCOM, pentru a tranzactiona gazele naturale pe bursa, drept o nationalizare. Si asa este. In clipa in care intri in curtea unei entitati private si faci abstractie de faptul ca peste 90% din cantitatile de gaze sunt tranzactionate pe BRM, in momentul in care impui aceasta obligatie si muti totul de pe BRM, pe OPCOM, intr-adevar, suna a nationalizare. Ba mai mult, Consiliul Concurentei si DG Energy s-au pronuntat in defavoarea licentierii unei singure platforme de tranzactionare, iar regulamentul 1227 / 2011 al Parlamentului European privind pietele angro stipuleaza acelasi lucru. In luna februarie, cand deja incepuse sa se discute introducerea acestor schimbari privind tranzactionarea pe bursa, OPCOM-ul spunea ca dispune de o platforma functionala de tranzactionare de electricitate, dar nu este atat de operationala pentru volumele de gaze care se preconizeaza a fi vandute. Ei au promis ca in sase luni ar putea fi in stare sa se puna la punct cu aceste mecanisme si cu toate instrumentele necesare tranzactionarii. Pozitia noastra este ca vor avea nevoie de cel putin un an de zile si ca 6 luni de zile, cu siguranta, nu vor fi suficiente pentru a pune la punct toate mecanismele necesare. In concluzie, lipsa claritatii si predictibilitatii cadrului de reglementare in domeniului gazelor naturale persista, cu consecinte negative majore, atat la nivelul investitiilor, cat si al productiei si al securitatii energetice nationale. Oportunitati pe piata nu exista. Toata lumea asteapta cu nerabdare ca ANRM sa lanseze runda 11 de licitatie pentru blocuri de explorare si ulterior o alta runda pentru zacaminte marginale. De ani de zile tot asteptam ca acest lucru sa se intample. Inca nu s-a intamplat, iar argumentul principal a fost ca se asteapta finalizarea regimului fiscal pentru industria de petrol si gaze. Aceasta nu s-a finalizat. Programul de guvernare a PSD prevedea ca pana la sfarsitul primului trimestru regimul fiscal sa fie finalizat. Nu s-a intamplat. Tot asa, cu scuze si cu explicatii mai trece un an si inca un an si inca un an, iar runda ramane nelansata. ROPEPCA a propus de 3-4 ani ca aceasta runda sa fie lansata odata pentru totdeauna chiar in baza vechiului regim fiscal, pentru ca timpul trece si statul pierde investitii, locuri de munca si eventual o productie timpurie de petrol si gaze naturale. ROPEPCA a fost un participant activ la elaborarea strategiei energetice nationale si, cu tristete, observam ca documentul a fost introdus intr-un ciclu interminabil de evaluari interne, la diverse ministere. Intre timp, de guvern s-a ales praful, cu siguranta ca si de strategia energetica nationala, in conditiile in care, dupa cum spuneam mai devreme, nu exista memorie institutionala in aceasta tara. Noi ne-am dorit ca aceasta strategie nationala, asa cum a fost ea propusa si elaborata, sa fie lansata pentru ca o lege proasta (imperfecta) este mult mai buna decat nicio lege. Aceasta strategie este un document perfectibil, care poate fi imbunatatit ulterior. Avem, deci, din industria de petrol si gaze, aceleasi solicitari pe care le lansam de ani buni: transparenta, stabilitate, predictibilitate. Am mai adauga, in acest an, existenta unor consultari si a unui dialog real.

 

Sursa: energynomics.ro

STIRI INTERNATIONALE

Brazil: Petrobras...

Petrobras has announced the beginning of the non-binding phase related to the sale of its entire equity share in three onshore production fields -...

US: TomCo Energy...

Tomco Energy has announce a placing to raise GBP 550,000 and the acquisition of additional oil shale leases, located within the Uintah Basin, in...

Thailand: Tap and...

JV partner Tap Oil has announced that a new offtake agreement has been signed in relation to the marketing of crude from the Mubadala-operated...
STIRI LOCALE

Valentin Radu, noul...

Fostul CEO al Ţiriac Holdings, Valentin Radu, a fost ales în funcţia de preşedinte al...

ArcelorMittal Galaţi...

Combinatul Siderurgic de la Galaţi va produce tabla ce va fi utilizată pentru construcţia...

AFM a avizat noi...

Alte 260 de dosare pentru 475 de autovehicule au fost aprobate, joi, în cadrul Programului...
COTATII OIL & GAS