Vocea întregului sector de
upstream din România

ROPEPCA critica ordinul ANRM privind Metodologia de stabilire a pretului de referinta pentru gazele naturale extrase in Romania

imagineROPEPCA considera ca Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a decis emiterea ordinului privind aprobarea Metodologiei de stabilire a pretului de referinta pentru gazele naturale extrase in Romania fara sa tina cont deloc de pozitiile exprimate de principalii producatori autohtoni de gaze naturale si bazand acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar apartinand Universitatii de Petrol si Gaze Ploiesti.

Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera (ROPEPCA) solicita Universitatii sa comunice daca punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodata si punctul de vedere al institutiei de invatamant si daca acesta este relevant in contextul in care nu tine cont deloc de expertiza producatorilor autohtoni de gaze naturale.

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a anuntat vineri ca a emis astazi Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a pretului de referinta pentru gazele naturale extrase in Romania, care a fost transmis catre Monitorul Oficial si va intra in vigoare incepand cu data publicarii. Astfel, pretul de referinta pentru gazele naturale extrase in Romania va fi calculat in functie de preturile de tranzactionare de pe hubul de la CEGH Viena, dar pe baza unei formule de calcul realizata impreuna cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiesti.

"Alte institutii publice, cum ar fi ANAF, iau in considerare venitul realizat din vanzarea de gaze pentru calcularea diverselor alte taxe. De ce ANRM nu ia in calcul aceeasi baza pentru calcularea redeventei? Propunerea de a raporta redeventa pentru gazele produse in Romania la o cifra virtuala din strainatate, cifra mult mai ridicata decat preturile autohtone, arata lipsa de suveraneitate si o totala indiferenta cu privire la modul de functionare a pietei de gaze naturale din Romania.

Pentru a avea eficienta si aplicabilitate, consideram ca este important ca pretul de referinta pentru gazele naturale sa fie stabilit in baza unui calcul de piata relevant pentru Romania si reflectand preturile efectiv realizate in sectorul upstream din Romania.In acest sens, dorim sa atragem atentia ca variabila referitoare la HUB-urile externe, propusa in proiectul de ordin, nu este aplicabila conditiilor curente de piata din Romania. Consideram ca, la fel cum se intampla in practica internationala atunci cand pretul de referinta este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie sa fie reprezentativ pentru vanzarile de gaze naturale produse intern.

Avand in vedere ca (i) in prezent Romania nu exporta gaze, deci nu este legata in realitate la piata europeana, si ca (ii) in comparatie cu alte piete, piata din Romania nu este suficient de lichida, aceasta nu poate sa se raporteze momentan la HUB-urile externe de tranzactionare a gazelor naturale, inclusiv CEGH. De asemenea, preturile de la HUB-urile din afara Romaniei nu reflecta valoarea efectiv realizata de producatorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mica din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referinta la HUB-urile externe. Ca un exemplu, fluctuatiile temporare de pe piata romaneasca raportate la HUB -urile europene pot fi de 4-5 Euro/Mwh sau chiar mai mari", apreciaza organizatia. Sursa citata mai arata ca pproducatorii de gaze naturale au obligatia legala de a vinde o parte din productia interna pe piata centralizata din Romania, ceea ce face cu atat mai putin relevanta referinta la un hub extern.

"Consideram ca determinarea pretului de referinta pe baza unui indice de piata care nu reflecta preturile realizate pentru gazele naturale extrase din Romania cum este pretul de la hub-ul CEGH, este in contradictie cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), ca „redeventa petroliera se stabileste ca o cota procentuala din valoarea productiei brute extrase”.

Merita mentionat de asemenea faptul ca, in general, tranzactiile efectuate la un HUB se fac in mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vand produsul cumparat anterior de la un producator. In astfel de cazuri, cotatiile folosite includ si profitul intermediarilor. Consideram ca nu este corect ca acest element sa faca parte din calculul pretului de referinta.

In al doilea rand, consideram ca folosirea ca reper a pretului Pietei pentru Ziua Urmatoare de Gaze Naturale („PZU”) nu este aplicabila la contractele incheiate pe termen lung care se supun altor termeni si altui mecanism de formare a pretului.

In al treilea rand, mentiunea, ca element de calcul pentru pretul de referinta, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul ttarii la valoarea anului anterior pentru stabilirea pretului de referinta poate sa fie discriminatoriu pentru producatorii care vand gaze sarace ti au un venit bazat pe puterea calorica redusa a produsului.

Nu in ultimul rand, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca prin comunicarea unui pret de referinta care este legat la o piata externa si care depaseste nivelul pietei interne, ANRM trimite un semnal catre piata interna care nu poate sa fie in interesul consumatorilor", mai arata ROPEPCA.

Profit.ro a anuntat recent ca Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) are in vedere schimbarea formulei de calcul al redeventelor datorate statului de catre producatorii romani de gaze naturale, prin modificarea pretului de referinta al gazelor la care sunt aplicate cotele procentuale de redeventa prevazute de Legea petrolului, pret neactualizat din 2008. Daca productia interna de gaze s-ar mentine la niveluri comparabile cu cele din prezent, ordinul ANRM, in varianta prezentata atunci, ar duce la majorarea semnificativa a sumelor datorate statului de catre companiile petroliere.

Astfel, pe baza unui studiu efectuat de Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti, care a propus mai multe variante de calcul al pretului de referinta care sta la baza calculului redeventei petroliere pentru gaze naturale, Agentia a elaborat anterior un proiect de ordin care stipuleaza ca acest pret de referinta este pretul mediu al tranzactiilor efectuate in luna anterioara la Central European Gas Hub din Viena (CEGH), exprimat in euro/MWh, inmultit cu valoarea puterii calorice superioare medii anuale a gazelor naturale in Romania in anul anterior celui in care se fac evaluarile, exprimata in kwH/Smc, si cu rata medie de schimb valutar lei/euro, exprimata in lei, din luna anterioara perioadei pentru care se calculeaza pretul de referinta.

Din 2008, acest pret de referinta a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adica 45,71 lei/MWh, cat era la acea data pretul de vanzare al gazelor naturale din productia interna recomandat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) atat pentru consumatorii casnici, cat si pentru cei industriali. Pentru calculul redeventei datorate, in ecuatie intra pretul de referinta, cotele procentuale de redeventa, stabilite de lege in functie de nivelul de productie trimestrial al zacamintelor, si cantitatile de gaze extrase brute.

Intre timp, insa, urmare a calendarului de liberalizare convenit cu institutiile financiare internationale, pretul reglementat de achizitie al gazelor naturale din productia interna a ajuns la 60 lei/MWh pentru consumatorii casnici in 2015, fiind de alfel eliminat cu totul de la 1 aprilie 2017, ca urmare a liberalizarii totale a pretului in relatia dintre producatori si furnizori, si la 89,40 lei/MWh pentru cei industriali in 2014, acest segment de piata fiind complet liberalizat de la 1 ianuarie 2015. ANRM avea aceasta intentie inca din primavara anului trecut. Demersul a fost initiat si ca urmare a unei dispuneri de masuri dictate de Curtea de Conturi in 2012 si confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in 2015.

Curtea de Conturi a aratat, intr-un raport publicat in 2016, ca Agentia a stabilit si mentinut in mod defectuos acest pret de referinta pentru redeventele la gaze, mai precis in dezacord cu Legea petrolului. Legea respectiva prevede ca acest pret de referinta se stabileste pe baza de studii de fundamentare de specialitate. In 1998, ANRM a emis un ordin care prevedea ca pretul de referinta se stabileste lunar, ca echivalent valoric si al puterii calorifice pentru un cos de combustibili alternativi, cu cea mai frecventa utilizare in Romania, cotati pe piata internationala. Ulterior, potrivit Curtii de Conturi, in 2001, Ministerul Industriilor a emis un ordin prin care se suspenda dispozitia ANRM din 1998 si se stipula ca pretul de referinta se calculeaza ca medie a preturilor gazelor naturale din productia interna si a celor din import, ponderata cu cantitatile care compun acest amestec. Numai ca, sustinea Curtea de Conturi, acest ordin al Ministerului Industriilor nu a fost publicat niciodata in Monitorul Oficial, ceea ce ar contraveni legislatiei in vigoare. In baza acestui ordin, ANRM a mentinut suspendata prevederea din 1998 privind calculul pretului de referinta pentru redeventa la gaze prin raportare la cotatiile internationale pana in 2008.

In 2008, ANRM a emis Ordinul nr. 21, in vigoare si in prezent, care mentine suspendarea si, totodata, stabileste pretul de referinta la 495 lei/mia de metri cubi, respectiv 45,71 lei/MWh. "In concluzie, neaplicarea dispozitiilor legale si stabilirea pretului de referinta al gazelor naturale extrase in Romania in alte conditii decat cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redeventei petroliere cuvenita bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu suma estimata de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari)", afirma Curtea de Conturi in raportul publicat in 2016.

Actualul proiect de ordin al ANRM abroga suspendarea din 2008, precum si metodologia din 1998 de stabilire a pretului de referinta pentru gazele naturale extrase in Romania. Premierul interimar Mihai Fifor l-a reinstalat recent ca presedinte al ANRM pe Gigi Dragomir, care fusese demis din functie de fostul prim-ministru Mihai Tudose la doar doua luni de la preluarea conducerii institutiei. Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera (ROPEPCA) si-a exprimat recent ingrijorarea cu privire la unele acuzatii, pe care le considera grave si nejustificate, aduse in spatiul public impotriva producatorilor romani de gaze naturale si care se refera la presupusa plata necorespunzatoare a redeventelor pentru gazele naturale, sustinand ca aceste afirmatii nu au nicio substanta reala, iar aparitia lor in spatiul public poate fi explicata doar prin utilizarea unor informatii insuficiente cu privire la procesul de calculare a redeventelor.

Reactia a survenit dupa ce senatorul PNL Daniel Zamfir a cerut Guvernului explicatii legate de redevente, spunand ca trebuie explicat interesele cui sunt aparate si de ce se accepta ca Romania sa piarda sume mari zilnic si sustinand ca actualizarea pretului de referinta nu inseamna cresterea pretului la gaze, ci ca statul roman ar incasa redeventa la pretul la care sunt vandute astazi gazele, "adica ar incasa dublu decat o face din 2008 incoace”. Asociatia arata insa ca „Instructiunile tehnice privind preluarea si valorificarea cantitatilor de petrol reprezentand redeventa”, asa cum sunt evidentiate in Ordinul ANRM nr. 98/1998, stabilesc ca valoarea productiei este determinata luand in considerare preturile utilizate de titularii de acorduri de concesiune petroliera in exploatarea cantitatilor proprii de petrol, preturi care nu pot fi mai mici decat preturile de referinta stabilite si comunicate trimestrial de ANRM.

Cu alte cuvinte, pretul de referinta pentru gazele naturale produse domestic publicat trimestrial de ANRM nu este altceva decat o limita minima, sub care pretul folosit pentru calcularea redeventelor nu poate cobori. Guvernul a finalizat in toamna anului trecut proiectul noilor redevente petroliere. La gaze naturale, pentru productia onshore, cotele procentuale sunt similare cu cele prevazute de Legea petrolului, in vigoare din 2004, de 3,5% pentru zacaminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zacaminte care produc intre 1 si 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zacaminte care produc intre 5 si 20 de milioane de metri cubi/trimestru si 13% pentru zacaminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru. Potrivit ANRM, in primele 9 luni din 2016, statul a incasat redevente petroliere (cumulat, din productia interna de titei si gaze) de 741,51 milioane lei, comparativ cu nivelul de 896,6 milioane lei din perioada similara din anul 2015. La nivelul intregului an 2015, la bugetul de stat au intrat 1,19 miliarde lei din redeventele petroliere.

 

Sursa: profit.ro

STIRI INTERNATIONALE

Norway: Equinor...

The Norwegian Petroleum Directorate has granted Equinor a drilling permit for well 36/1-3 in production licence PL 885. The well will be drilled...

Angola: Eni announces...

Eni has started production from the Vandumbu field in Block 15/06 through the West Hub N’Goma FPSO. First oil from the Vandumbu field was achieved...

Canada-Nova Scotia...

The Canada-Nova Scotia Offshore Petroleum Board (CNSOPB) has issued Call for Bids NS18-3, which includes two industry-nominated parcels. The Call...
STIRI LOCALE

ANRE: Profit de 10%...

Companiile care dețin și operează depozite de înmagazinare a gazelor naturale în România vor fi...

Până pe 28 ian,...

Realizarea conductei de transport gaze naturale dintre Onești-Gherăești-Lețcani a fost scoasă la...

România a înregistrat...

Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,3% în Uniunea Europeană în...
COTATII OIL & GAS