Vocea întregului sector de
upstream din România

Legea Petrolului 238/2004

Text actualizat la data de 06.09.2012. Actul include modificările din următoarele acte:

- O.U.G. nr. 101/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 08/10/2007.
- O.U.G. nr. 71/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 637 din 06/09/2011.
- O.U.G. nr. 47/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 635 din 06/09/2012.

___________
Pus în aplicare prin:
Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1170 din 10/12/2004.
Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 267 din 04/04/2008.
- Ordinul nr. 179/2009 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 607 din 03/09/2009.
Instrucţiuni tehnice publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 673 din 04/10/2010.

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

   CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

   Art. 1. - (1) Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.

   (2) Petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat.

   (3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.

   Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite se definesc după cum urmează:

   1. abandonare semnifică ansamblul lucrărilor care conduc la închiderea exploatării unui zăcământ de petrol, incluzând lucrările de refacere şi reabilitare a mediului;

   2. acord petrolier este actul juridic încheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, între autoritatea competentă şi una sau mai multe persoane juridice române ori străine, în vederea efectuării de operaţiuni petroliere şi a concesiunii bunurilor necesare realizării acestora;

   3. autoritate competentă este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor de petrol, conform atribuţiilor stabilite de prezenta lege;

   4. cadastru extractiv semnifică cadastrul de specialitate, reprezentând un subsistem de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile aferente operaţiunilor petroliere: terenuri, construcţii şi instalaţii, sub aspect tehnic, economic, juridic şi alte informaţii privind perimetrul instituit;

   5. carte petrolieră este instrumentul de evidenţă care cuprinde:

   a) toate datele privind regimul juridic al suprafeţelor aferente perimetrului dezvoltare şi exploatare, proprietatea, situaţia topografică a lucrărilor aferente operaţiunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol şi de producţie;

   b) date referitoare la delimitarea perimetrelor şi operaţiunile petroliere efectuate în fazele de prospecţiune şi explorare;

   6. concedent este autoritatea competentă abilitată de lege să acorde concesiunea;

   7. concesiune petrolieră semnifică operaţiunea juridică prin care statul român, reprezentat de autoritatea competentă, în calitate de concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane juridice române sau străine, în calitate de concesionar, dreptul şi obligaţia de a efectua, pe risc şi cheltuială proprii, operaţiuni petroliere ce cad sub incidenţa prezentei legi şi dreptul de a utiliza bunurile aflate în proprietate publică, necesare realizării operaţiunilor petroliere, în schimbul unei redevenţe;

   8. concesionar este titularul căruia i se acordă concesiunea petrolieră;

   9. conductă colectoare semnifică orice conductă sau reţea de conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul petrolului de la punctele de colectare din cadrul zăcămintelor comerciale până la conducta magistrală;

   10. conductă magistrală este orice conductă, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul petrolului între punctele de preluare din conducte colectoare sau din import şi punctele de predare la unităţile de prelucrare, centrele de distribuţie şi la consumatorii racordaţi direct la aceasta sau la export;

   11. conductă de tranzit este conducta care asigură transportul petrolului pe teritoriul României, între două puncte diferite situate pe frontiera de stat a ţării, construită în baza unui acord interguvernamental, care are regimul juridic şi este operată în conformitate cu prevederile legii speciale prin care se aprobă acordul;

   12. depozit subteran este un spaţiu din scoarţa terestră cu calităţi naturale sau dobândite ca urmare a unor operaţiuni petroliere ori activităţi miniere anterioare, proprii pentru introducerea, stocarea şi scoaterea unor volume de petrol;

   13. dezvoltare semnifică ansamblul lucrărilor care constau în realizarea sondelor de exploatare, construirea, montarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor specifice, conductelor colectoare, conductelor magistrale, echipamentelor şi a altor utilităţi necesare extracţiei, tratării, stocării, transportului şi tranzitului petrolului;

   14. exploatare semnifică ansamblul de lucrări efectuate la şi de la suprafaţă pentru extragerea petrolului, colectarea, tratarea, transportul, precum şi tranzitul acestuia prin conductele magistrale, în vederea realizării unor scopuri economice prin folosirea şi punerea în valoare a acestuia;

   15. explorare semnifică ansamblul de studii şi operaţiuni care se realizează pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare;

   16. fond geologic naţional reprezintă totalitatea datelor privind resursele şi rezervele minerale, obţinute din activităţi miniere şi petroliere, indiferent de natura suportului de stocare;

   17. fond naţional de resurse geologice/rezerve de petrol reprezintă totalitatea resurselor/rezervelor evidenţiate şi înregistrate de către autoritatea competentă pentru fiecare tip de resursă de petrol a ţării, determinate conform reglementărilor specifice;

   18. forţă majoră semnifică un eveniment imprevizibil, inevitabil şi insurmontabil, care generează imposibilitatea temporară sau definitivă de executare, parţială ori totală, a operaţiunilor petroliere;

   19. înmagazinare subterană reprezintă ansamblul de operaţiuni petroliere executate la şi de la suprafaţă pentru introducerea, stocarea în depozite subterane, precum şi scoaterea petrolului din acestea, în vederea valorificării;

   20. mediu semnifică ansamblul de condiţii şi elemente naturale, definite conform Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care pot fi afectate prin operaţiuni petroliere;

   21. operare a conductelor magistrale semnifică ansamblul activităţilor desfăşurate pentru realizarea transportului petrolului, construirea, exploatarea, dezvoltarea, întreţinerea, repararea, modernizarea şi abandonarea conductelor magistrale sau a unor porţiuni din acestea;

   22. operare a terminalelor petroliere semnifică ansamblul activităţilor pentru recepţionarea, stocarea şi transferul la facilităţile portuare prin care se face importul, respectiv exportul petrolului şi al produselor petroliere;

   23. operator semnifică titularul sau o persoană juridică desemnată de titular să conducă operaţiunile petroliere prevăzute în acordul petrolier şi să îl reprezinte în relaţiile cu autoritatea competentă;

   24. operaţiuni petroliere semnifică ansamblul de activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare a unui zăcământ petrolier, înmagazinarea subterană, transportul şi tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum şi operarea terminalelor petroliere;

   25. perimetru petrolier reprezintă aria corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare şi transport al petrolului, situate în afara acestei arii;

   26. perimetru de operare a conductelor magistrale şi a terminalului petrolier delimitează culoarul de protecţie şi siguranţă a conductelor, terenurile aferente staţiilor de pompare, comprimare şi depozitare, precum şi instalaţiilor de protecţie, securitate şi comunicaţii aferente;

   27. permis de prospecţiune este actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul neexclusiv, în sensul că se poate acorda simultan mai multor solicitanţi, de a efectua lucrări de explorare într-un perimetru petrolier;

   28. plan de abandonare semnifică complexul de documentaţii tehnice, economice, sociale şi de mediu care motivează închiderea exploatării şi conţine acţiunile necesare pentru asigurarea finanţării şi realizării efective a măsurilor de încetare a activităţii;

   29. plan de refacere a mediului reprezintă ansamblul măsurilor de refacere şi reabilitare a mediului în perimetrul de explorare/exploatare, ţinându-se cont şi de opţiunile colectivităţilor locale privind utilizarea postînchidere a perimetrului, şi care conţine şi proiectul tehnic de realizare a acestora;

   30. preţ de referinţă al petrolului reprezintă preţul stabilit de către autoritatea competentă, în baza unei metodologii fundamentate prin studii de specialitate, care se utilizează pentru calculul veniturilor bugetului de stat aferente redevenţei petroliere;

   31. producţie brută de petrol reprezintă cantităţile de petrol extrase din zăcământ, determinate la punctele de măsură, după trecerea prin instalaţiile de separare şi/sau tratare;

   32. provizion de abandonare, de refacere a mediului şi de redare în circuitul agricol sau forestier reprezintă suma înregistrată în evidenţa contabilă şi dedusă anual la calculul impozitului pe profit, în condiţiile reglementărilor în vigoare;

   33. redevenţă petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condiţiile legii, pentru exploatarea unui zăcământ petrolier şi a bunurilor aflate în domeniul public, în scopul transportului şi tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum şi operării terminalelor petroliere;

   34. resursă geologică de petrol semnifică totalitatea cantităţilor sau volumelor de petrol din acumulările naturale descoperite şi a celor presupuse a fi descoperite prin viitoarele operaţiuni petroliere;

   35. rezervă de petrol reprezintă partea din resursa geologică estimată că poate fi extrasă în condiţiile tehnice şi economice existente la data la care a fost calculată;

Punere în aplicare prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 4-a Clasificarea rezervelor de petrol
Art. 76. - Zăcământul reprezintă o acumulare naturală de petrol, caracterizată, de regulă, printr-un sistem unitar hidrodinamic, localizată în limitele unei structuri.
Art. 77. - Zăcământ comercial reprezintă acumularea sau ansamblul acumulărilor naturale de petrol a căror valorificare unitară este justificată din punct de vedere tehnic şi economic.
Art. 78. - Resursa geologică de petrol reprezintă totalitatea cantităţilor sau volumelor de petrol din acumulările naturale descoperite şi a celor presupuse a fi descoperite prin viitoarele operaţiuni petroliere.
Art. 79. - Rezerva de petrol reprezintă partea din resursa geologică estimată ca putând fi extrasă în condiţiile tehnice şi economice existente la data la care a fost calculată.
Art. 80. - Evaluarea resurselor geologice şi a rezervelor de petrol se face prin studii întocmite pentru date de referinţă.
Art. 81. - După gradul de certitudine ce li se poate atribui, rezervele pot fi clasificate în următoarele categorii: dovedite, probabile şi posibile.
Art. 82. - Clasificarea rezervelor în categorii, după gradul de certitudine, şi în grupe, după mecanismul şi sursa de energie de dislocare a petrolului, subclasificări după alte criterii, precum şi condiţiile tehnice de clasificare în categorii şi grupe, respectiv conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi a rezervelor, se fac prin instrucţiuni tehnice emise de A.N.R.M.
Art. 83. - (1) A.N.R.M. constituie F.N.R./R.P. pe baza rezervelor confirmate, a mişcării anuale a resurselor geologice şi a rezervelor prin lucrări efectuate, raportate de titularii acordurilor petroliere.
(2) Modul de constituire şi de urmărire a evoluţiei F.N.R./R.P., precum şi raportarea datelor referitoare la evoluţia Fondului naţional de resurse geologice şi rezerve de petrol se fac în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de A.N.R.M.
(3) Datele oficiale privind F.N.R./R.P. sunt cele înscrise în evidenţele A.N.R.M.

   36. reziliere este actul juridic prin care autoritatea competentă dispune încetarea, în condiţiile prezentei legi, a unui acord petrolier;

   37. sistem naţional de transport al petrolului reprezintă ansamblul conductelor magistrale interconectate care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import şi dirijarea lui de la punctele de predare de către producători, respectiv importatori, la unităţile de prelucrare, spre centrele de distribuţie şi consum sau la export, staţiile de pompare şi comprimare, rampele de încărcare-descărcare pe calea ferată, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora;

   38. subcontractant reprezintă persoana juridică ce prestează servicii concesionarului în baza unui contract, care are ca obiect executarea în parte a operaţiunilor petroliere prevăzute în acordul petrolier;

   39. terminal petrolier reprezintă ansamblul compus din rezervoare, conducte tehnologice, pompe şi instalaţii portuare care asigură transferul petrolului de la/la limita conductelor magistrale la/de la facilităţile portuare, pentru import, respectiv export;

   40. titular semnifică persoana juridică română sau străină, căreia i s-a acordat dreptul de a efectua operaţiuni petroliere în baza unui acord petrolier;

   41. transport desemnează ansamblul activităţilor pentru operarea conductelor magistrale sau a unor porţiuni din acestea, precum şi preluarea, manipularea, dispecerizarea, depozitarea, selecţionarea, transmisia şi livrarea petrolului la consumatori finali, la distribuitori, la export sau în tranzit;

   42. transportator desemnează orice persoană juridică care este titular al unui acord petrolier pentru transportul petrolului prin conducte magistrale şi/sau de tranzit;

   43. tranzit desemnează transportul pe teritoriul României al petrolului provenit dintr-un stat şi destinat altui stat;

   44. zăcământ comercial desemnează acumularea sau ansamblul acumulărilor naturale de petrol, a căror valorificare unitară este justificată din punct de vedere tehnic şi economic;

   45. zonă de protecţie desemnează suprafaţa de teren extinsă de o parte şi de alta a proiecţiei în plan orizontal a conductelor magistrale şi a instalaţiilor/infrastructurii aferente, cu o distanţă care asigură integritatea tehnică în funcţionarea acestora;

   46. zona de siguranţă desemnează suprafaţa de teren extinsă de o parte şi de alta a proiecţiei în plan orizontal a conductelor magistrale şi a instalaţiilor/infrastructurii aferente, cu o distanţă stabilită pentru fiecare obiectiv, în funcţie de cerinţele de siguranţă şi intervenţie ale acestuia.

   Art. 3. - Operaţiunile petroliere se realizează de către persoane juridice, române sau străine, în condiţiile legii, numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de către autoritatea competentă.

   Art. 4. - (1) Toate datele şi informaţiile, indiferent de modalitatea de stocare, obţinute ca urmare a efectuării de operaţiuni asupra resurselor petroliere româneşti, determinate conform art. 1 alin. (1), aparţin statului român.

   (2) Persoanele juridice care efectuează operaţiuni petroliere pot utiliza datele şi informaţiile obţinute, numai în interes propriu, pe toată durata acestora.

   (3) Transmiterea către alte părţi interesate a datelor şi informaţiilor privind resursele petroliere din România se face cu acordul autorităţii competente, conform normelor de aplicare a prezentei legi.

   (4) Autoritatea competentă, titularii de acorduri/permise, precum şi alte autorităţi publice şi instituţii cu atribuţii în aplicarea prevederilor prezentei legi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra datelor şi informaţiilor transmise de titularii acordurilor şi/sau permiselor de care iau cunoştinţă în executarea atribuţiilor de serviciu, pe toată durata operaţiunilor petroliere, în condiţiile prevăzute de lege.

Punere în aplicare Art. 4. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
CAPITOLUL II Accesul la date şi informaţii
Art. 2. - Totalitatea datelor privind resursele şi rezervele minerale obţinute din activităţi miniere şi petroliere, indiferent de natura suportului de stocare, constituie F.G.N.
Art. 3. - Totalitatea resurselor/rezervelor evidenţiate şi înregistrate de către A.N.R.M., pentru fiecare tip de resursă de petrol a ţării, determinate conform reglementărilor specifice, constituie F.N.R./R.P.
Art. 4. - A.N.R.M. organizează, gestionează şi valorifică F.G.N. şi F.N.R./R.P.
Art. 5. - Datele şi informaţiile care constituie F.G.N. şi F.N.R./R.P. aparţin statului român şi au, după caz, caracter de informaţii clasificate sau de informaţii de interes public, în condiţiile legii.
Art. 6. - Clasificarea datelor şi informaţiilor din F.G.N. şi din F.N.R./R.P. se face conform prevederilor legale.
Art. 7. - Protecţia, păstrarea, gestionarea şi circulaţia datelor şi informaţiilor din F.G.N. şi din F.N.R./R.P. se fac cu respectarea prevederilor legale.
Art. 8. - Protecţia datelor şi informaţiilor clasificate din F.G.N. şi din F.N.R./R.P. revine, prin structura de securitate, instituţiilor implicate, agenţilor economici sau persoanelor fizice implicate, care le emit, le utilizează sau intră în posesia acestora, conform legii.
Art. 9. - (1) Datele şi informaţiile din F.G.N. şi din F.N.R./R.P. se păstrează, se depozitează şi li se asigură protecţia fizică în arhivele A.N.R.M. sau în arhivele agenţilor economici ori ale autorităţilor/instituţiilor publice care le-au elaborat sau la care se află în păstrare.
(2) Datele şi informaţiile din F.G.N. şi din F.N.R./R.P., care au caracter de informaţii clasificate, se păstrează şi se depozitează în compartimentele cu documente clasificate ale instituţiilor implicate, cu respectarea normelor de protecţie fizică, conform legii.
Art. 10. - (1) Accesul la date şi informaţii se face în baza unei solicitări scrise, aprobată de A.N.R.M., cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate, în termen de 10 zile de la depunerea solicitării, a semnării acordului de confidenţialitate şi în condiţiile achitării de către solicitant a taxelor de consultare şi utilizare a datelor şi informaţiilor stabilite de A.N.R.M.
(2) Solicitarea de acces la date şi informaţii se poate adresa în scopul elaborării documentaţiilor tehnice, anterior concesiunii sau în perioada de valabilitate a acesteia.
(3) Pentru accesul la date şi informaţii care fac obiectul unor acorduri petroliere aflate în derulare este necesară şi aprobarea titularului acestor acorduri.
(4) Titularii acordurilor petroliere au dreptul să deţină şi să utilizeze, fără plata taxelor, datele şi informaţiile referitoare la perimetrele concesionate, pe durata de valabilitate a acordurilor petroliere, doar în scopurile realizării operaţiunilor petroliere convenite prin acestea, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate şi a clauzelor contractuale privind confidenţialitatea datelor şi informaţiilor.
(5) Titularii acordurilor petroliere au obligaţia să păstreze atât datele şi informaţiile date în custodie pe durata acordurilor petroliere, cât şi pe cele obţinute prin activitatea proprie, în condiţiile impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate şi să le transmită A.N.R.M. la data expirării acordurilor petroliere. Titularii acordurilor petroliere vor păstra, completate la zi, inventare ale datelor şi informaţiilor deţinute, pentru fiecare perimetru, şi vor transmite A.N.R.M. copii ale acestora, la sfârşitul fiecărui an calendaristic, pentru a fi incluse în Cartea petrolieră.
Art. 11. - (1) În vederea păstrării, depozitării şi asigurării protecţiei datelor şi informaţiilor existente sau care intră ulterior în arhivele titularilor acordurilor petroliere, ale autorităţilor/instituţiilor publice sau ale altor persoane juridice, A.N.R.M. va încheia cu aceştia contracte de păstrare, depozitare şi pază a datelor şi informaţiilor respective. Datele şi informaţiile care fac obiectul contractelor vor fi depozitate distinct de arhivele proprii. În situaţia în care datele şi informaţiile au caracter de informaţii clasificate, contractele de păstrare, depozitare şi pază vor respecta şi prevederile actelor normative referitoare la astfel de documente.
(2) Persoanele juridice care au în păstrare, deţin sau care solicită accesul la date şi informaţii clasificate vor obţine, dacă este cazul, şi acordul autorităţii competente în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.
Art. 12. - Deţinătorii arhivelor au obligaţia de a preda A.N.R.M. bunurile care reprezintă obiectul contractului de păstrare, depozitare şi pază a unor date şi informaţii clasificate, la locul stabilit de aceasta, fără a putea invoca dreptul de retenţie pentru eventualele cheltuieli ori pierderi - pagube ocazionate de executarea contractului, cu excepţia celor cauzate din culpa A.N.R.M.
Art. 13. - (1) A.N.R.M. are dreptul de a controla modul de păstrare, depozitare şi protecţie a datelor şi informaţiilor, precum şi modul de utilizare a acestora de către deţinătorii arhivelor.
(2) A.N.R.M. are drept de acces la date şi informaţii, indiferent de locul de depozitare, în mod liber şi neîngrădit.
Art. 14. - Datele şi informaţiile deţinute în arhivele persoanelor juridice sunt confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără acordul scris, prealabil, al A.N.R.M.
Art. 15. - În situaţia în care titularul acordului petrolier este o persoană juridică străină, acesta va avea obligaţia să păstreze în arhiva sucursalei sau filialei sale din România exemplarele originale ale datelor şi informaţiilor. Titularul are dreptul să transmită la sediul său, al operatorului sau al unui subcontractant din străinătate, cu aprobarea A.N.R.M., copii ale acestora, în vederea realizării obligaţiilor contractuale.
Art. 16. - Studiile de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor, cuprinzând date şi informaţii cu privire la resursele/rezervele de petrol ce constituie F.N.R/R.P., se elaborează de către titularii acordurilor petroliere şi se transmit pentru verificare şi înregistrare la A.N.R.M.
Art. 17. - (1) Titularii acordurilor petroliere au obligaţia să raporteze la A.N.R.M., anual, evidenţa şi mişcarea resurselor/ rezervelor de petrol.
(2) Raportarea se face în baza formularelor-tip de raportare, însoţite de o notă explicativă, ale căror modele şi mod de completare se stabilesc de A.N.R.M. prin instrucţiuni tehnice. Nota explicativă cuprinde elementele necesare fundamentării resurselor/rezervelor de petrol înscrise în formular la sfârşitul perioadei de referinţă şi mişcării acestora în cursul anului pentru care se face raportarea.
(3) Raportarea se face separat pentru fiecare dintre perimetrele concesionate.
(4) Raportarea va fi transmisă cel mai târziu până la data de 15 martie a anului următor celui la care se referă.
Art. 18. - A.N.R.M. întocmeşte anual situaţii centralizate la nivel naţional privind resursele/rezervele de petrol.
Art. 19. - (1) Titularii au obligaţia de a transmite la A.N.R.M. rapoarte trimestriale, anuale şi finale privind activitatea desfăşurată, precum şi cheltuielile aferente acesteia, în termen de 30 de zile de la terminarea perioadei pentru care se face raportarea.
(2) Rapoartele trimestriale, anuale şi finale, inclusiv rapoartele aferente activităţilor de prospecţiune, împreună cu datele şi informaţiile referitoare la resursele/rezervele de petrol obţinute anterior intrării în vigoare a prezentelor norme, în urma desfăşurării operaţiunilor petroliere, fac parte din F.G.N.
Art. 20. - Raportul final va fi transmis în termen de 60 de zile de la data notificării de către titular sau A.N.R.M. a încetării concesiunii.

   Art. 5. - (1) Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor comerciale de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de autoritatea competentă, la propunerea titularului.

   (2) Documentaţiile privind calculul rezervelor se întocmesc de către titular, în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de autoritatea competentă.

Punere în aplicare Art. 5. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 3-a Dezvoltarea şi exploatarea
Art. 71. - (1) Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de A.N.R.M.
(2) Confirmarea resurselor geologice şi a rezervelor de petrol se face pe baza instrucţiunilor tehnice emise de A.N.R.M.
Art. 72. - Faza de dezvoltare începe de la data aprobării proiectului de exploatare, pe baza rezervelor confirmate şi a declarării caracterului comercial al zăcământului.
Art. 73. - (1) Proiectul de exploatare care stă la baza executării lucrărilor de dezvoltare şi de exploatare trebuie să conţină toate datele necesare pentru evaluarea resurselor şi rezervelor de petrol, ţinându-se seama de tehnologiile de exploatare aplicabile, de costurile şi preţurile existente la data evaluării şi de evoluţia acestora în perspectivă, şi se pune în aplicare cu avizul A.N.R.M.
(2) Proiectul va cuprinde şi delimitarea perimetrului de exploatare.
Art. 74. - Trecerea la exploatare se poate face numai după obţinerea acordului de mediu şi asigurarea condiţiilor de captare a petrolului, de evacuare a apelor reziduale şi, dacă este cazul, de ardere la coş a gazelor asociate care nu fac obiectul valorificării.
Art. 75. - Începerea operaţiunilor de exploatare se autorizează de către A.N.R.M.

   CAPITOLUL II
Dobândirea folosinţei şi accesul la terenurile pe care se efectuează operaţiuni petroliere

   Art. 6. - Dreptul de folosinţă a terenurilor necesare efectuării operaţiunilor petroliere se dobândeşte în condiţiile legii, prin:

   a) vânzarea-cumpărarea terenurilor şi, după caz, a construcţiilor situate pe acestea, la preţul convenit între părţi;

   b) schimbul de terenuri, însoţit de strămutarea proprietarului afectat şi de reconstrucţia clădirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiază de terenul eliberat, conform convenţiei părţilor;

   c) închirierea terenului pe durată determinată, pe bază de contracte încheiate între părţi;

   d) exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii;

   e) concesionarea terenurilor;

   f) asocierea dintre proprietarul terenului şi titularul de acord;

   g) alte proceduri prevăzute de lege.

   Art. 7. - (1) Asupra terenurilor, altele decât cele declarate de utilitate publică, necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare şi asupra terenurilor necesare oricăror activităţi pe care acestea le implică, altele decât cele declarate de utilitate publică, se instituie, în favoarea titularului, un drept de servitute legală.

   (2) Exercitarea dreptului de servitute legală stabilit potrivit prevederilor alin. (1) se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate de acesta, pe baza convenţiei încheiate între părţi cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la comunicarea către proprietarii de terenuri a unei notificări scrise din partea titularilor de acorduri şi/sau permise.

   (3) În cazul în care părţile nu ajung la un acord de voinţă în termenul prevăzut la alin. (2), stabilirea cuantumului rentei se va face de către instanţă, în condiţiile legii.

   (4) Durata servituţii legale stabilite potrivit prevederilor alin. (1) este cea a operaţiunilor petroliere, iar terenurile ce urmează a fi afectate vor fi determinate, în ceea ce priveşte suprafeţele şi proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri aduse dreptului de proprietate.

   Art. 8. - (1) Accesul la terenurile afectate de servitutea legală prevăzută la art. 7 alin. (1) se stabileşte prin negocieri între titularul acordului petrolier şi proprietarii de terenuri, cu respectarea principiului egalităţii de tratament şi al echităţii.

   (2) În caz de forţă majoră sau avarie, accesul la terenuri este neîngrădit, iar evaluarea efectelor accesului se va face ulterior, cu respectarea dreptului la despăgubire a proprietarului terenului.

   Art. 9. - Dreptul de acces în perimetrul de operare a conductelor este diferenţiat, în funcţie de natura operaţiunilor ce urmează a se efectua, astfel:

   a) permanent, pentru verificarea zilnică a perimetrului de operare a conductelor magistrale, cu informarea anuală a proprietarilor terenurilor;

   b) ocazional, pentru lucrări de intervenţii în caz de avarii şi de reparaţii programate, cu anunţarea proprietarilor de terenuri şi plata despăgubirilor potrivit legii.

   Art. 10. - (1) Orice neînţelegeri între titularii care desfăşoară operaţiuni petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.

   (2) Despăgubirile se vor stabili avându-se în vedere contravaloarea producţiei estimate a culturilor şi plantaţiilor afectate, precum şi valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate, stabilite în condiţiile legii, la momentul afectării.

   Art. 11. - În cazul în care statul vinde bunurile expropriate în condiţiile art. 6 lit. d), foştii proprietari sau, după caz, succesorii lor, au dreptul de a reintra în posesia acestora, la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată, scop în care vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzării, pe cale administrativă sau prin publicitate.

   Art. 12. - (1) Efectuarea de operaţiuni petroliere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică a surselor de alimentare cu apă, precum şi instituirea dreptului de servitute pentru operaţiunile petroliere pe astfel de terenuri sunt interzise.

   (2) Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin lege, cu stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compensatorii.

   Art. 13. - Dreptul de proprietate asupra terenului nu conferă dreptul de preemţiune asupra concesionării operaţiunilor petroliere.

   CAPITOLUL III
Regimul sistemului naţional de transport al petrolului şi al conductelor magistrale care asigură transportul şi tranzitul petrolului

   Art. 14. - (1) Sistemul naţional de transport al petrolului face parte din proprietatea publică a statului şi este de importanţă strategică.

   (2) Investiţiile efectuate din surse proprii ale titularului, pe durata concesiunii, în vederea operării sistemului naţional de transport al petrolului, concretizate în dezvoltări şi modernizări ale sistemului naţional de transport al petrolului, fac parte din proprietatea publică a statului.

   (3) Investiţiile prevăzute la alin. (2) sunt considerate active corporale supuse amortizării, potrivit prevederilor legale.

   (4) Investiţiile efectuate în baza unui contract de parteneriat public-privat au regimul juridic al bunurilor prevăzute la alin. (1).

   (5) Bunurile aflate în proprietatea publică a statului, finanţate din surse bugetare, nu se supun amortizării.

   (6) Bunurile aflate în proprietatea publică a statului, precum şi cele prevăzute la alin. (2) se predau de către titular autorităţii competente, la data încetării concesiunii.

   Art. 15. - (1) Investiţiile efectuate din surse proprii ale titularului, concretizate în bunuri noi similare celor prevăzute la art. 14, dar care nu fac parte din sistemul naţional de transport al petrolului, au regimul juridic de bunuri proprietate privată şi se pot conecta la acesta.

   (2) Titularul are obligaţia să permită accesul la aceste conducte în condiţiile art. 47 lit. b).

   SECŢIUNEA 1
Tranzitul petrolului

   Art. 16. - Tranzitul petrolului se efectuează prin conducte magistrale, pe baze contractuale, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a acordurilor internaţionale la care România este parte.

   Art. 17. - Contractele de tranzit al petrolului vor fi negociate de entităţile desemnate de statul român cu entităţile corespondente din statele implicate, având la bază şi clauzele contractuale stabilite prin mandatul autorităţilor competente.

   Art. 18. - Condiţiile prevăzute în contractele de tranzit nu vor include clauze restrictive nejustificate sau care să pericliteze securitatea furnizării şi calitatea serviciilor, ţinându-se cont de rezerva de producţie, capacitatea de depozitare şi de eficienţa modului de operare a sistemului existent.

   SECŢIUNEA a 2-a
Regimul transportului petrolului prin sistemul naţional de transport

   Art. 19. - Transportul petrolului prin sistemul naţional de transport constituie un serviciu public de interes naţional şi importanţă strategică.

   Art. 20. - (1) Concesionarul sistemului naţional de transport al petrolului are calitatea de transportator comun şi obligaţia de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea disponibilă a sistemului, tuturor solicitanţilor, persoane juridice autorizate, în condiţii egale, în mod nediscriminatoriu şi transparent.

   (2) Capacitatea disponibilă reprezintă diferenţa dintre capacitatea fizică totală a sistemului şi capacitatea angajată prin obligaţiile contractuale asumate de către transportator, prin contracte încheiate şi în vigoare la data solicitării de către un beneficiar, asigurând totodată:

   a) transportul petrolului aparţinând transportatorului;

   b) îndeplinirea unor obligaţii privind prestarea unor servicii publice de către transportatorul comun, conform legislaţiei în vigoare;

   c) menţinerea unei rezerve de capacitate necesare operării sistemului în condiţii de securitate, flexibilitate şi eficienţă, potrivit normelor tehnice emise de transportator şi avizate de autoritatea competentă.

   (3) Accesul la capacitatea disponibilă a sistemului naţional de transport al petrolului reprezintă dreptul oricărui solicitant autorizat de a beneficia de racordare efectivă la sistem şi/sau de transport al propriilor cantităţi de ţiţei, condensat şi/sau gaze naturale, corespunzător contractului de transport încheiat şi în schimbul achitării tarifelor de transport.

   (4) Tarifele de transport din sistemul naţional de transport se stabilesc de către autoritatea competentă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

___________

Pus în aplicare prin Instrucţiuni din 21/03/2008 începând cu 04.04.2008.

   Art. 21. - (1) Transportatorul comun nu este obligat să asigure accesul la sistemul naţional de transport al petrolului atunci când:

   a) nu există capacitate disponibilă în conductele magistrale, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2), pentru rutele solicitate. În cazul în care nu există suficientă capacitate disponibilă pentru a transporta întreaga cantitate solicitată, transportatorul comun va informa solicitantul, iar acesta va putea să îşi ajusteze cererea în mod corespunzător;

   b) există considerente temeinice de ordin tehnic, operaţional sau de siguranţă, care pot afecta securitatea operării sistemului;

   c) calitatea petrolului solicitat să fie transportat nu respectă:

   (i) specificaţiile de calitate corespunzătoare pentru sistemul naţional de transport al petrolului;

   (ii) specificaţiile de calitate a transporturilor de petrol contractate;

   (iii) calitatea transporturilor de petrol solicitate, cărora li s-a acordat un nivel mai înalt de prioritate în cadrul cererii.

   (2) Orice refuz al transportatorului comun de a asigura oricărui solicitant accesul la sistemul naţional de transport va fi motivat în mod corespunzător şi transmis în scris acestuia şi către autoritatea competentă.

   (3) Transportatorul comun are următoarele obligaţii:

   a) asigură integritatea calitativă şi cantitativă a petrolului transportat, cu deducerea cantităţilor aferente pierderilor tehnologice, calculate conform instrucţiunilor tehnice în vigoare;

   b) asigură o rezervă de capacitate, necesară operării sistemului în condiţii de securitate, flexibilitate şi eficienţă, potrivit normelor tehnice emise de transportator şi avizate de autoritatea competentă.

   (4) Solicitantul va avea dreptul de a se adresa autorităţii competente referitor la refuzul transportatorului comun, a cărui soluţionare se va face printr-o procedură stabilită de aceasta prin reglementări, iar soluţia autorităţii competente este obligatorie pentru transportator şi solicitant.

   Art. 22. - Autoritatea competentă are dreptul să investigheze, să analizeze şi să soluţioneze, din proprie iniţiativă, orice caz de refuz al accesului la sistemul naţional de transport, înregistrat de către transportatorul comun.

   Art. 23. - (1) Nu pot avea calitatea de transportator comun persoanele juridice care:

   a) sunt controlate, fie prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, fie prin orice altă formă de exercitare a controlului asupra managementului ori administrării, fie în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport al petrolului, de o terţă persoană juridică angajată în mod direct ori indirect în activităţi de producţie, prelucrare, rafinare sau comercializare a petrolului;

   b) sunt controlate simultan de persoane fizice sau juridice care deţin controlul ori sunt capabile să exercite controlul asupra persoanelor juridice prevăzute la lit. a), prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, ori prin altă formă de deţinere a controlului, sau în orice alt mod ce ar putea fi considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport.

   (2) Persoana juridică ce deţine calitatea de transportator comun nu se va angaja în mod direct sau indirect în operaţiuni petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare, precum şi în activităţi de prelucrare, rafinare ori comercializare a petrolului, inclusiv prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, ori printr-un contract de management în care este implicată oricare dintre persoanele prevăzute la alin. (1), sau în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport.

   Art. 24. - Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (2), transportatorii comuni au dreptul de a efectua operaţiuni comerciale de cumpărare-vânzare a petrolului în condiţiile stabilite şi în limitele aprobate de autoritatea competentă, strict în vederea asigurării echilibrului fizic şi menţinerii în parametrii operaţionali a sistemului naţional de transport. Orice astfel de operaţiune se comunică autorităţii competente la momentul executării, iar evidenţele contabile privind astfel de operaţiuni vor fi ţinute distinct de cele privind transportul prin sistemul naţional de transport.

   Art. 25. - (1) Pentru a asigura întreţinerea sistemului naţional de transport al petrolului şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

   (2) Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice specifice aprobate de autoritatea competentă.

   (3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

   (4) Transportatorii au dreptul să realizeze lucrări de intervenţii numai cu anunţarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervenţiile executate se stabilesc ulterior prin negocieri cu proprietarul terenului, iar în caz de divergenţă cuantumul despăgubirilor se stabileşte de către instanţele judecătoreşti.

   Art. 26. - (1) Regimul juridic al transportului gazelor naturale prin sistemul naţional de transport se stabileşte prin lege specială.

   (2) Modul de reglementare a accesului, a refuzului de acces la sistem, a avizării normelor tehnice privind transportul gazelor naturale, a operaţiunilor comerciale efectuate în baza art. 24, precum şi tarifele pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale se stabilesc de către autoritatea competentă.

   (3) Autoritatea competentă având funcţie de reglementare în sectorul şi pe piaţa gazelor naturale este Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

   CAPITOLUL IV
Regimul concesiunilor petroliere

   Art. 27. - (1) Operaţiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizării acestor operaţiuni aflate în proprietate publică, se concesionează în condiţiile prezentei legi de către autoritatea competentă.

   (2) Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani.

   Art. 28. - (1) Lucrările de explorare pot fi executate şi numai pe bază de permise neexclusive de prospecţiune, acordate de autoritatea competentă pe baza primirii unei solicitări scrise, pentru un perimetru definit prin coordonate topogeodezice.

   (2) Forma şi dimensiunile perimetrului de prospecţiune se stabilesc de către autoritatea competentă.

   (3) Permisul de prospecţiune se acordă pentru o durată de maximum 3 ani, fără drept de prelungire.

Punere în aplicare Art. 28. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA 1 Prospecţiunea
Art. 57. - Lucrările de prospecţiune se execută într-un perimetru determinat, pe baza unui permis de prospecţiune neexclusiv, eliberat de A.N.R.M. la cererea persoanelor juridice române sau străine interesate, în termen de maximum 30 de zile de la data constatării îndeplinirii condiţiilor acordării acestui drept, care constau în:
a) prezentarea fişei perimetrului solicitat şi delimitarea acestuia în coordonate Stereo '70;
b) perimetrul solicitat să nu se suprapună peste un perimetru petrolier deja atribuit în concesiune sau care constituie obiect al unui apel public de ofertă în curs;
c) prezentarea programului de lucrări propus şi precizarea duratei pentru care se solicită permisul de prospecţiune;
d) prezentarea documentelor din care să reiasă că solicitantul are capacitatea tehnică şi financiară să realizeze operaţiunile petroliere propuse.
Art. 58. - Pe baza permisului de prospecţiune pot fi executate studii de evaluare şi interpretare a informaţiilor preexistente şi lucrări de cartare geologică, de geochimie, magnetometrie, radiometrie, electrometrie, gravimetrie, seismometrie, teledetecţie, foraje, determinări de laborator şi alte lucrări pentru stabilirea potenţialului petroligen al perimetrului de prospecţiune.
Art. 59. - Titularul permisului de prospecţiune, care, pe parcursul derulării acestuia sau după prezentarea raportului final, în termen de 60 de zile, solicită iniţierea concesiunii pentru obţinerea unui acord petrolier de explorare, are obligaţia să prezinte, o dată cu cererea de iniţiere a concesiunii, şi un raport cuprinzând metodele de investigaţie aplicate, lucrările executate, justificarea valorii acestora, precum şi rezultatele obţinute, numai pentru perimetrul pentru care solicită iniţierea concesiunii.
SECŢIUNEA a 2-a Explorarea
Art. 60. - (1) Lucrările de explorare desemnează ansamblul de studii şi operaţiuni care se realizează pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare.
(2) Scopul lucrărilor de explorare este de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificării zăcământului, de a furniza datele necesare proiectării şi executării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare, cu menţinerea unui grad de asigurare cu resurse/rezerve de petrol corespunzător exploatării.
(3) Lucrările de explorare cuprind lucrări geochimice, geofizice, de cartare geologică, foraje de explorare - deschidere şi explorare-evaluare, documentaţii corespunzătoare acestora, de exploatare experimentală, precum şi de cercetare ştiinţifică.
Art. 61. - Cercetarea ştiinţifică constă în sistematizarea, analizarea şi interpretarea tuturor datelor geologice, geofizice, biostratigrafice, sedimentologice, geochimice şi altele asemenea, obţinute prin lucrările de cercetare anterioare, în vederea fundamentării geologice şi proiectării în condiţii eficiente de noi lucrări de explorare.
Art. 62. - În faza de identificare a zăcămintelor se realizează operaţiuni petroliere de explorare geologică, geofizică şi geochimică şi foraje de deschidere, care au ca obiectiv identificarea unor noi acumulări de petrol;
Art. 63. - (1) În cazul descoperirii unor acumulări de petrol pe baza datelor obţinute prin foraje de deschidere şi, după caz, prin lucrări geologice, geofizice şi geochimice, se poate declara descoperire de zăcământ comercial.
(2) După prima sondă cu rezultat, se elaborează, de către titularul acordului petrolier, proiectul de evaluare a acumulării de petrol prin lucrări geofizice detaliate şi/sau, după caz, prin sonde. Proiectul operaţiunilor petroliere de evaluare a acumulării descoperite de aprobă de A.N.R.M.
Art. 64. - (1) În faza de evaluare cantitativă şi calitativă a zăcămintelor se realizează săparea sondelor de explorare-evaluare şi exploatare experimentală, prin care se stabilesc extinderea suprafeţelor productive, parametrii geologo-fizici, potenţialul zăcămintelor descoperite, precum şi condiţiile tehnico-economice de exploatare.
(2) Datele obţinute în această fază trebuie să asigure elaborarea studiilor de zăcământ cu calculul rezervelor şi a studiilor de fezabilitate tehnico-economică, în vederea fundamentării deciziei de trecere la faza de dezvoltare.
Art. 65. - Prin acordurile petroliere vor fi stabilite volumele şi valorile programului minimal de lucrări necesare precizării perspectivelor petroliere din perimetru, cu stabilirea termenelor de execuţie.
Art. 66. - Volumul şi termenele de execuţie ale lucrărilor de explorare, în afara programului minimal, se stabilesc în urma negocierii cu A.N.R.M. şi sunt aprobate prin acordul petrolier.
Art. 67. - Lucrările de explorare din programul minimal şi cele din afara acestuia se execută în baza unor proiecte elaborate de titular şi aprobate de A.N.R.M.
Art. 68. - (1) Exploatarea experimentală se execută pe baza unui proiect elaborat de titular, iar condiţiile de realizare vor fi stipulate în acord.
(2) În situaţia în care prin exploatarea experimentală se constată că acumularea evidenţiată nu constituie un zăcământ comercial care poate fi dezvoltat în continuare, titularul poate să solicite avizul de exploatare prin sonda de explorare, pe durata în care consideră că acest proces este realizabil din punct de vedere tehnic şi/sau economic.
Art. 69. - Regimul sondelor de explorare se stabileşte prin instrucţiuni tehnice elaborate de A.N.R.M.
Art. 70. - (1) Partea din perimetrul de explorare, dată în concesiune, în care, în urma lucrărilor efectuate, nu s-au pus în evidenţă zăcăminte comerciale conform prevederilor acordului petrolier, va fi pusă la dispoziţie A.N.R.M., liberă de orice fel de obligaţii.
(2) Termenul de renunţare şi punere la dispoziţie este data la care se încheie perioada de explorare prevăzută în acord, dacă prin acesta nu s-au stabilit termene intermediare.

   29. plan de refacere a mediului reprezintă ansamblul măsurilor de refacere şi reabilitare a mediului în perimetrul de explorare/exploatare, ţinându-se cont şi de opţiunile colectivităţilor locale privind utilizarea postînchidere a perimetrului, şi care conţine şi proiectul tehnic de realizare a acestora;

   30. preţ de referinţă al petrolului reprezintă preţul stabilit de către autoritatea competentă, în baza unei metodologii fundamentate prin studii de specialitate, care se utilizează pentru calculul veniturilor bugetului de stat aferente redevenţei petroliere;

   31. producţie brută de petrol reprezintă cantităţile de petrol extrase din zăcământ, determinate la punctele de măsură, după trecerea prin instalaţiile de separare şi/sau tratare;

   32. provizion de abandonare, de refacere a mediului şi de redare în circuitul agricol sau forestier reprezintă suma înregistrată în evidenţa contabilă şi dedusă anual la calculul impozitului pe profit, în condiţiile reglementărilor în vigoare;

   33. redevenţă petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condiţiile legii, pentru exploatarea unui zăcământ petrolier şi a bunurilor aflate în domeniul public, în scopul transportului şi tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum şi operării terminalelor petroliere;

   34. resursă geologică de petrol semnifică totalitatea cantităţilor sau volumelor de petrol din acumulările naturale descoperite şi a celor presupuse a fi descoperite prin viitoarele operaţiuni petroliere;

   35. rezervă de petrol reprezintă partea din resursa geologică estimată că poate fi extrasă în condiţiile tehnice şi economice existente la data la care a fost calculată;

Punere în aplicare prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 4-a Clasificarea rezervelor de petrol
Art. 76. - Zăcământul reprezintă o acumulare naturală de petrol, caracterizată, de regulă, printr-un sistem unitar hidrodinamic, localizată în limitele unei structuri.
Art. 77. - Zăcământ comercial reprezintă acumularea sau ansamblul acumulărilor naturale de petrol a căror valorificare unitară este justificată din punct de vedere tehnic şi economic.
Art. 78. - Resursa geologică de petrol reprezintă totalitatea cantităţilor sau volumelor de petrol din acumulările naturale descoperite şi a celor presupuse a fi descoperite prin viitoarele operaţiuni petroliere.
Art. 79. - Rezerva de petrol reprezintă partea din resursa geologică estimată ca putând fi extrasă în condiţiile tehnice şi economice existente la data la care a fost calculată.
Art. 80. - Evaluarea resurselor geologice şi a rezervelor de petrol se face prin studii întocmite pentru date de referinţă.
Art. 81. - După gradul de certitudine ce li se poate atribui, rezervele pot fi clasificate în următoarele categorii: dovedite, probabile şi posibile.
Art. 82. - Clasificarea rezervelor în categorii, după gradul de certitudine, şi în grupe, după mecanismul şi sursa de energie de dislocare a petrolului, subclasificări după alte criterii, precum şi condiţiile tehnice de clasificare în categorii şi grupe, respectiv conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi a rezervelor, se fac prin instrucţiuni tehnice emise de A.N.R.M.
Art. 83. - (1) A.N.R.M. constituie F.N.R./R.P. pe baza rezervelor confirmate, a mişcării anuale a resurselor geologice şi a rezervelor prin lucrări efectuate, raportate de titularii acordurilor petroliere.
(2) Modul de constituire şi de urmărire a evoluţiei F.N.R./R.P., precum şi raportarea datelor referitoare la evoluţia Fondului naţional de resurse geologice şi rezerve de petrol se fac în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de A.N.R.M.
(3) Datele oficiale privind F.N.R./R.P. sunt cele înscrise în evidenţele A.N.R.M.

   36. reziliere este actul juridic prin care autoritatea competentă dispune încetarea, în condiţiile prezentei legi, a unui acord petrolier;

   37. sistem naţional de transport al petrolului reprezintă ansamblul conductelor magistrale interconectate care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import şi dirijarea lui de la punctele de predare de către producători, respectiv importatori, la unităţile de prelucrare, spre centrele de distribuţie şi consum sau la export, staţiile de pompare şi comprimare, rampele de încărcare-descărcare pe calea ferată, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora;

   38. subcontractant reprezintă persoana juridică ce prestează servicii concesionarului în baza unui contract, care are ca obiect executarea în parte a operaţiunilor petroliere prevăzute în acordul petrolier;

   39. terminal petrolier reprezintă ansamblul compus din rezervoare, conducte tehnologice, pompe şi instalaţii portuare care asigură transferul petrolului de la/la limita conductelor magistrale la/de la facilităţile portuare, pentru import, respectiv export;

   40. titular semnifică persoana juridică română sau străină, căreia i s-a acordat dreptul de a efectua operaţiuni petroliere în baza unui acord petrolier;

   41. transport desemnează ansamblul activităţilor pentru operarea conductelor magistrale sau a unor porţiuni din acestea, precum şi preluarea, manipularea, dispecerizarea, depozitarea, selecţionarea, transmisia şi livrarea petrolului la consumatori finali, la distribuitori, la export sau în tranzit;

   42. transportator desemnează orice persoană juridică care este titular al unui acord petrolier pentru transportul petrolului prin conducte magistrale şi/sau de tranzit;

   43. tranzit desemnează transportul pe teritoriul României al petrolului provenit dintr-un stat şi destinat altui stat;

   44. zăcământ comercial desemnează acumularea sau ansamblul acumulărilor naturale de petrol, a căror valorificare unitară este justificată din punct de vedere tehnic şi economic;

   45. zonă de protecţie desemnează suprafaţa de teren extinsă de o parte şi de alta a proiecţiei în plan orizontal a conductelor magistrale şi a instalaţiilor/infrastructurii aferente, cu o distanţă care asigură integritatea tehnică în funcţionarea acestora;

   46. zona de siguranţă desemnează suprafaţa de teren extinsă de o parte şi de alta a proiecţiei în plan orizontal a conductelor magistrale şi a instalaţiilor/infrastructurii aferente, cu o distanţă stabilită pentru fiecare obiectiv, în funcţie de cerinţele de siguranţă şi intervenţie ale acestuia.

   Art. 3. - Operaţiunile petroliere se realizează de către persoane juridice, române sau străine, în condiţiile legii, numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de către autoritatea competentă.

   Art. 4. - (1) Toate datele şi informaţiile, indiferent de modalitatea de stocare, obţinute ca urmare a efectuării de operaţiuni asupra resurselor petroliere româneşti, determinate conform art. 1 alin. (1), aparţin statului român.

   (2) Persoanele juridice care efectuează operaţiuni petroliere pot utiliza datele şi informaţiile obţinute, numai în interes propriu, pe toată durata acestora.

   (3) Transmiterea către alte părţi interesate a datelor şi informaţiilor privind resursele petroliere din România se face cu acordul autorităţii competente, conform normelor de aplicare a prezentei legi.

   (4) Autoritatea competentă, titularii de acorduri/permise, precum şi alte autorităţi publice şi instituţii cu atribuţii în aplicarea prevederilor prezentei legi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra datelor şi informaţiilor transmise de titularii acordurilor şi/sau permiselor de care iau cunoştinţă în executarea atribuţiilor de serviciu, pe toată durata operaţiunilor petroliere, în condiţiile prevăzute de lege.

Punere în aplicare Art. 4. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
CAPITOLUL II Accesul la date şi informaţii
Art. 2. - Totalitatea datelor privind resursele şi rezervele minerale obţinute din activităţi miniere şi petroliere, indiferent de natura suportului de stocare, constituie F.G.N.
Art. 3. - Totalitatea resurselor/rezervelor evidenţiate şi înregistrate de către A.N.R.M., pentru fiecare tip de resursă de petrol a ţării, determinate conform reglementărilor specifice, constituie F.N.R./R.P.
Art. 4. - A.N.R.M. organizează, gestionează şi valorifică F.G.N. şi F.N.R./R.P.
Art. 5. - Datele şi informaţiile care constituie F.G.N. şi F.N.R./R.P. aparţin statului român şi au, după caz, caracter de informaţii clasificate sau de informaţii de interes public, în condiţiile legii.
Art. 6. - Clasificarea datelor şi informaţiilor din F.G.N. şi din F.N.R./R.P. se face conform prevederilor legale.
Art. 7. - Protecţia, păstrarea, gestionarea şi circulaţia datelor şi informaţiilor din F.G.N. şi din F.N.R./R.P. se fac cu respectarea prevederilor legale.
Art. 8. - Protecţia datelor şi informaţiilor clasificate din F.G.N. şi din F.N.R./R.P. revine, prin structura de securitate, instituţiilor implicate, agenţilor economici sau persoanelor fizice implicate, care le emit, le utilizează sau intră în posesia acestora, conform legii.
Art. 9. - (1) Datele şi informaţiile din F.G.N. şi din F.N.R./R.P. se păstrează, se depozitează şi li se asigură protecţia fizică în arhivele A.N.R.M. sau în arhivele agenţilor economici ori ale autorităţilor/instituţiilor publice care le-au elaborat sau la care se află în păstrare.
(2) Datele şi informaţiile din F.G.N. şi din F.N.R./R.P., care au caracter de informaţii clasificate, se păstrează şi se depozitează în compartimentele cu documente clasificate ale instituţiilor implicate, cu respectarea normelor de protecţie fizică, conform legii.
Art. 10. - (1) Accesul la date şi informaţii se face în baza unei solicitări scrise, aprobată de A.N.R.M., cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate, în termen de 10 zile de la depunerea solicitării, a semnării acordului de confidenţialitate şi în condiţiile achitării de către solicitant a taxelor de consultare şi utilizare a datelor şi informaţiilor stabilite de A.N.R.M.
(2) Solicitarea de acces la date şi informaţii se poate adresa în scopul elaborării documentaţiilor tehnice, anterior concesiunii sau în perioada de valabilitate a acesteia.
(3) Pentru accesul la date şi informaţii care fac obiectul unor acorduri petroliere aflate în derulare este necesară şi aprobarea titularului acestor acorduri.
(4) Titularii acordurilor petroliere au dreptul să deţină şi să utilizeze, fără plata taxelor, datele şi informaţiile referitoare la perimetrele concesionate, pe durata de valabilitate a acordurilor petroliere, doar în scopurile realizării operaţiunilor petroliere convenite prin acestea, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate şi a clauzelor contractuale privind confidenţialitatea datelor şi informaţiilor.
(5) Titularii acordurilor petroliere au obligaţia să păstreze atât datele şi informaţiile date în custodie pe durata acordurilor petroliere, cât şi pe cele obţinute prin activitatea proprie, în condiţiile impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate şi să le transmită A.N.R.M. la data expirării acordurilor petroliere. Titularii acordurilor petroliere vor păstra, completate la zi, inventare ale datelor şi informaţiilor deţinute, pentru fiecare perimetru, şi vor transmite A.N.R.M. copii ale acestora, la sfârşitul fiecărui an calendaristic, pentru a fi incluse în Cartea petrolieră.
Art. 11. - (1) În vederea păstrării, depozitării şi asigurării protecţiei datelor şi informaţiilor existente sau care intră ulterior în arhivele titularilor acordurilor petroliere, ale autorităţilor/instituţiilor publice sau ale altor persoane juridice, A.N.R.M. va încheia cu aceştia contracte de păstrare, depozitare şi pază a datelor şi informaţiilor respective. Datele şi informaţiile care fac obiectul contractelor vor fi depozitate distinct de arhivele proprii. În situaţia în care datele şi informaţiile au caracter de informaţii clasificate, contractele de păstrare, depozitare şi pază vor respecta şi prevederile actelor normative referitoare la astfel de documente.
(2) Persoanele juridice care au în păstrare, deţin sau care solicită accesul la date şi informaţii clasificate vor obţine, dacă este cazul, şi acordul autorităţii competente în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.
Art. 12. - Deţinătorii arhivelor au obligaţia de a preda A.N.R.M. bunurile care reprezintă obiectul contractului de păstrare, depozitare şi pază a unor date şi informaţii clasificate, la locul stabilit de aceasta, fără a putea invoca dreptul de retenţie pentru eventualele cheltuieli ori pierderi - pagube ocazionate de executarea contractului, cu excepţia celor cauzate din culpa A.N.R.M.
Art. 13. - (1) A.N.R.M. are dreptul de a controla modul de păstrare, depozitare şi protecţie a datelor şi informaţiilor, precum şi modul de utilizare a acestora de către deţinătorii arhivelor.
(2) A.N.R.M. are drept de acces la date şi informaţii, indiferent de locul de depozitare, în mod liber şi neîngrădit.
Art. 14. - Datele şi informaţiile deţinute în arhivele persoanelor juridice sunt confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără acordul scris, prealabil, al A.N.R.M.
Art. 15. - În situaţia în care titularul acordului petrolier este o persoană juridică străină, acesta va avea obligaţia să păstreze în arhiva sucursalei sau filialei sale din România exemplarele originale ale datelor şi informaţiilor. Titularul are dreptul să transmită la sediul său, al operatorului sau al unui subcontractant din străinătate, cu aprobarea A.N.R.M., copii ale acestora, în vederea realizării obligaţiilor contractuale.
Art. 16. - Studiile de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor, cuprinzând date şi informaţii cu privire la resursele/rezervele de petrol ce constituie F.N.R/R.P., se elaborează de către titularii acordurilor petroliere şi se transmit pentru verificare şi înregistrare la A.N.R.M.
Art. 17. - (1) Titularii acordurilor petroliere au obligaţia să raporteze la A.N.R.M., anual, evidenţa şi mişcarea resurselor/ rezervelor de petrol.
(2) Raportarea se face în baza formularelor-tip de raportare, însoţite de o notă explicativă, ale căror modele şi mod de completare se stabilesc de A.N.R.M. prin instrucţiuni tehnice. Nota explicativă cuprinde elementele necesare fundamentării resurselor/rezervelor de petrol înscrise în formular la sfârşitul perioadei de referinţă şi mişcării acestora în cursul anului pentru care se face raportarea.
(3) Raportarea se face separat pentru fiecare dintre perimetrele concesionate.
(4) Raportarea va fi transmisă cel mai târziu până la data de 15 martie a anului următor celui la care se referă.
Art. 18. - A.N.R.M. întocmeşte anual situaţii centralizate la nivel naţional privind resursele/rezervele de petrol.
Art. 19. - (1) Titularii au obligaţia de a transmite la A.N.R.M. rapoarte trimestriale, anuale şi finale privind activitatea desfăşurată, precum şi cheltuielile aferente acesteia, în termen de 30 de zile de la terminarea perioadei pentru care se face raportarea.
(2) Rapoartele trimestriale, anuale şi finale, inclusiv rapoartele aferente activităţilor de prospecţiune, împreună cu datele şi informaţiile referitoare la resursele/rezervele de petrol obţinute anterior intrării în vigoare a prezentelor norme, în urma desfăşurării operaţiunilor petroliere, fac parte din F.G.N.
Art. 20. - Raportul final va fi transmis în termen de 60 de zile de la data notificării de către titular sau A.N.R.M. a încetării concesiunii.

   Art. 5. - (1) Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor comerciale de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de autoritatea competentă, la propunerea titularului.

   (2) Documentaţiile privind calculul rezervelor se întocmesc de către titular, în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de autoritatea competentă.

Punere în aplicare Art. 5. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 3-a Dezvoltarea şi exploatarea
Art. 71. - (1) Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de A.N.R.M.
(2) Confirmarea resurselor geologice şi a rezervelor de petrol se face pe baza instrucţiunilor tehnice emise de A.N.R.M.
Art. 72. - Faza de dezvoltare începe de la data aprobării proiectului de exploatare, pe baza rezervelor confirmate şi a declarării caracterului comercial al zăcământului.
Art. 73. - (1) Proiectul de exploatare care stă la baza executării lucrărilor de dezvoltare şi de exploatare trebuie să conţină toate datele necesare pentru evaluarea resurselor şi rezervelor de petrol, ţinându-se seama de tehnologiile de exploatare aplicabile, de costurile şi preţurile existente la data evaluării şi de evoluţia acestora în perspectivă, şi se pune în aplicare cu avizul A.N.R.M.
(2) Proiectul va cuprinde şi delimitarea perimetrului de exploatare.
Art. 74. - Trecerea la exploatare se poate face numai după obţinerea acordului de mediu şi asigurarea condiţiilor de captare a petrolului, de evacuare a apelor reziduale şi, dacă este cazul, de ardere la coş a gazelor asociate care nu fac obiectul valorificării.
Art. 75. - Începerea operaţiunilor de exploatare se autorizează de către A.N.R.M.

   CAPITOLUL II
Dobândirea folosinţei şi accesul la terenurile pe care se efectuează operaţiuni petroliere

   Art. 6. - Dreptul de folosinţă a terenurilor necesare efectuării operaţiunilor petroliere se dobândeşte în condiţiile legii, prin:

   a) vânzarea-cumpărarea terenurilor şi, după caz, a construcţiilor situate pe acestea, la preţul convenit între părţi;

   b) schimbul de terenuri, însoţit de strămutarea proprietarului afectat şi de reconstrucţia clădirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiază de terenul eliberat, conform convenţiei părţilor;

   c) închirierea terenului pe durată determinată, pe bază de contracte încheiate între părţi;

   d) exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii;

   e) concesionarea terenurilor;

   f) asocierea dintre proprietarul terenului şi titularul de acord;

   g) alte proceduri prevăzute de lege.

   Art. 7. - (1) Asupra terenurilor, altele decât cele declarate de utilitate publică, necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare şi asupra terenurilor necesare oricăror activităţi pe care acestea le implică, altele decât cele declarate de utilitate publică, se instituie, în favoarea titularului, un drept de servitute legală.

   (2) Exercitarea dreptului de servitute legală stabilit potrivit prevederilor alin. (1) se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate de acesta, pe baza convenţiei încheiate între părţi cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la comunicarea către proprietarii de terenuri a unei notificări scrise din partea titularilor de acorduri şi/sau permise.

   (3) În cazul în care părţile nu ajung la un acord de voinţă în termenul prevăzut la alin. (2), stabilirea cuantumului rentei se va face de către instanţă, în condiţiile legii.

   (4) Durata servituţii legale stabilite potrivit prevederilor alin. (1) este cea a operaţiunilor petroliere, iar terenurile ce urmează a fi afectate vor fi determinate, în ceea ce priveşte suprafeţele şi proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri aduse dreptului de proprietate.

   Art. 8. - (1) Accesul la terenurile afectate de servitutea legală prevăzută la art. 7 alin. (1) se stabileşte prin negocieri între titularul acordului petrolier şi proprietarii de terenuri, cu respectarea principiului egalităţii de tratament şi al echităţii.

   (2) În caz de forţă majoră sau avarie, accesul la terenuri este neîngrădit, iar evaluarea efectelor accesului se va face ulterior, cu respectarea dreptului la despăgubire a proprietarului terenului.

   Art. 9. - Dreptul de acces în perimetrul de operare a conductelor este diferenţiat, în funcţie de natura operaţiunilor ce urmează a se efectua, astfel:

   a) permanent, pentru verificarea zilnică a perimetrului de operare a conductelor magistrale, cu informarea anuală a proprietarilor terenurilor;

   b) ocazional, pentru lucrări de intervenţii în caz de avarii şi de reparaţii programate, cu anunţarea proprietarilor de terenuri şi plata despăgubirilor potrivit legii.

   Art. 10. - (1) Orice neînţelegeri între titularii care desfăşoară operaţiuni petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.

   (2) Despăgubirile se vor stabili avându-se în vedere contravaloarea producţiei estimate a culturilor şi plantaţiilor afectate, precum şi valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate, stabilite în condiţiile legii, la momentul afectării.

   Art. 11. - În cazul în care statul vinde bunurile expropriate în condiţiile art. 6 lit. d), foştii proprietari sau, după caz, succesorii lor, au dreptul de a reintra în posesia acestora, la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată, scop în care vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzării, pe cale administrativă sau prin publicitate.

   Art. 12. - (1) Efectuarea de operaţiuni petroliere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică a surselor de alimentare cu apă, precum şi instituirea dreptului de servitute pentru operaţiunile petroliere pe astfel de terenuri sunt interzise.

   (2) Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin lege, cu stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compensatorii.

   Art. 13. - Dreptul de proprietate asupra terenului nu conferă dreptul de preemţiune asupra concesionării operaţiunilor petroliere.

   CAPITOLUL III
Regimul sistemului naţional de transport al petrolului şi al conductelor magistrale care asigură transportul şi tranzitul petrolului

   Art. 14. - (1) Sistemul naţional de transport al petrolului face parte din proprietatea publică a statului şi este de importanţă strategică.

   (2) Investiţiile efectuate din surse proprii ale titularului, pe durata concesiunii, în vederea operării sistemului naţional de transport al petrolului, concretizate în dezvoltări şi modernizări ale sistemului naţional de transport al petrolului, fac parte din proprietatea publică a statului.

   (3) Investiţiile prevăzute la alin. (2) sunt considerate active corporale supuse amortizării, potrivit prevederilor legale.

   (4) Investiţiile efectuate în baza unui contract de parteneriat public-privat au regimul juridic al bunurilor prevăzute la alin. (1).

   (5) Bunurile aflate în proprietatea publică a statului, finanţate din surse bugetare, nu se supun amortizării.

   (6) Bunurile aflate în proprietatea publică a statului, precum şi cele prevăzute la alin. (2) se predau de către titular autorităţii competente, la data încetării concesiunii.

   Art. 15. - (1) Investiţiile efectuate din surse proprii ale titularului, concretizate în bunuri noi similare celor prevăzute la art. 14, dar care nu fac parte din sistemul naţional de transport al petrolului, au regimul juridic de bunuri proprietate privată şi se pot conecta la acesta.

   (2) Titularul are obligaţia să permită accesul la aceste conducte în condiţiile art. 47 lit. b).

   SECŢIUNEA 1
Tranzitul petrolului

   Art. 16. - Tranzitul petrolului se efectuează prin conducte magistrale, pe baze contractuale, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a acordurilor internaţionale la care România este parte.

   Art. 17. - Contractele de tranzit al petrolului vor fi negociate de entităţile desemnate de statul român cu entităţile corespondente din statele implicate, având la bază şi clauzele contractuale stabilite prin mandatul autorităţilor competente.

   Art. 18. - Condiţiile prevăzute în contractele de tranzit nu vor include clauze restrictive nejustificate sau care să pericliteze securitatea furnizării şi calitatea serviciilor, ţinându-se cont de rezerva de producţie, capacitatea de depozitare şi de eficienţa modului de operare a sistemului existent.

   SECŢIUNEA a 2-a
Regimul transportului petrolului prin sistemul naţional de transport

   Art. 19. - Transportul petrolului prin sistemul naţional de transport constituie un serviciu public de interes naţional şi importanţă strategică.

   Art. 20. - (1) Concesionarul sistemului naţional de transport al petrolului are calitatea de transportator comun şi obligaţia de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea disponibilă a sistemului, tuturor solicitanţilor, persoane juridice autorizate, în condiţii egale, în mod nediscriminatoriu şi transparent.

   (2) Capacitatea disponibilă reprezintă diferenţa dintre capacitatea fizică totală a sistemului şi capacitatea angajată prin obligaţiile contractuale asumate de către transportator, prin contracte încheiate şi în vigoare la data solicitării de către un beneficiar, asigurând totodată:

   a) transportul petrolului aparţinând transportatorului;

   b) îndeplinirea unor obligaţii privind prestarea unor servicii publice de către transportatorul comun, conform legislaţiei în vigoare;

   c) menţinerea unei rezerve de capacitate necesare operării sistemului în condiţii de securitate, flexibilitate şi eficienţă, potrivit normelor tehnice emise de transportator şi avizate de autoritatea competentă.

   (3) Accesul la capacitatea disponibilă a sistemului naţional de transport al petrolului reprezintă dreptul oricărui solicitant autorizat de a beneficia de racordare efectivă la sistem şi/sau de transport al propriilor cantităţi de ţiţei, condensat şi/sau gaze naturale, corespunzător contractului de transport încheiat şi în schimbul achitării tarifelor de transport.

   (4) Tarifele de transport din sistemul naţional de transport se stabilesc de către autoritatea competentă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

___________

Pus în aplicare prin Instrucţiuni din 21/03/2008 începând cu 04.04.2008.

   Art. 21. - (1) Transportatorul comun nu este obligat să asigure accesul la sistemul naţional de transport al petrolului atunci când:

   a) nu există capacitate disponibilă în conductele magistrale, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2), pentru rutele solicitate. În cazul în care nu există suficientă capacitate disponibilă pentru a transporta întreaga cantitate solicitată, transportatorul comun va informa solicitantul, iar acesta va putea să îşi ajusteze cererea în mod corespunzător;

   b) există considerente temeinice de ordin tehnic, operaţional sau de siguranţă, care pot afecta securitatea operării sistemului;

   c) calitatea petrolului solicitat să fie transportat nu respectă:

   (i) specificaţiile de calitate corespunzătoare pentru sistemul naţional de transport al petrolului;

   (ii) specificaţiile de calitate a transporturilor de petrol contractate;

   (iii) calitatea transporturilor de petrol solicitate, cărora li s-a acordat un nivel mai înalt de prioritate în cadrul cererii.

   (2) Orice refuz al transportatorului comun de a asigura oricărui solicitant accesul la sistemul naţional de transport va fi motivat în mod corespunzător şi transmis în scris acestuia şi către autoritatea competentă.

   (3) Transportatorul comun are următoarele obligaţii:

   a) asigură integritatea calitativă şi cantitativă a petrolului transportat, cu deducerea cantităţilor aferente pierderilor tehnologice, calculate conform instrucţiunilor tehnice în vigoare;

   b) asigură o rezervă de capacitate, necesară operării sistemului în condiţii de securitate, flexibilitate şi eficienţă, potrivit normelor tehnice emise de transportator şi avizate de autoritatea competentă.

   (4) Solicitantul va avea dreptul de a se adresa autorităţii competente referitor la refuzul transportatorului comun, a cărui soluţionare se va face printr-o procedură stabilită de aceasta prin reglementări, iar soluţia autorităţii competente este obligatorie pentru transportator şi solicitant.

   Art. 22. - Autoritatea competentă are dreptul să investigheze, să analizeze şi să soluţioneze, din proprie iniţiativă, orice caz de refuz al accesului la sistemul naţional de transport, înregistrat de către transportatorul comun.

   Art. 23. - (1) Nu pot avea calitatea de transportator comun persoanele juridice care:

   a) sunt controlate, fie prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, fie prin orice altă formă de exercitare a controlului asupra managementului ori administrării, fie în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport al petrolului, de o terţă persoană juridică angajată în mod direct ori indirect în activităţi de producţie, prelucrare, rafinare sau comercializare a petrolului;

   b) sunt controlate simultan de persoane fizice sau juridice care deţin controlul ori sunt capabile să exercite controlul asupra persoanelor juridice prevăzute la lit. a), prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, ori prin altă formă de deţinere a controlului, sau în orice alt mod ce ar putea fi considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport.

   (2) Persoana juridică ce deţine calitatea de transportator comun nu se va angaja în mod direct sau indirect în operaţiuni petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare, precum şi în activităţi de prelucrare, rafinare ori comercializare a petrolului, inclusiv prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, ori printr-un contract de management în care este implicată oricare dintre persoanele prevăzute la alin. (1), sau în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport.

   Art. 24. - Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (2), transportatorii comuni au dreptul de a efectua operaţiuni comerciale de cumpărare-vânzare a petrolului în condiţiile stabilite şi în limitele aprobate de autoritatea competentă, strict în vederea asigurării echilibrului fizic şi menţinerii în parametrii operaţionali a sistemului naţional de transport. Orice astfel de operaţiune se comunică autorităţii competente la momentul executării, iar evidenţele contabile privind astfel de operaţiuni vor fi ţinute distinct de cele privind transportul prin sistemul naţional de transport.

   Art. 25. - (1) Pentru a asigura întreţinerea sistemului naţional de transport al petrolului şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

   (2) Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice specifice aprobate de autoritatea competentă.

   (3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

   (4) Transportatorii au dreptul să realizeze lucrări de intervenţii numai cu anunţarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervenţiile executate se stabilesc ulterior prin negocieri cu proprietarul terenului, iar în caz de divergenţă cuantumul despăgubirilor se stabileşte de către instanţele judecătoreşti.

   Art. 26. - (1) Regimul juridic al transportului gazelor naturale prin sistemul naţional de transport se stabileşte prin lege specială.

   (2) Modul de reglementare a accesului, a refuzului de acces la sistem, a avizării normelor tehnice privind transportul gazelor naturale, a operaţiunilor comerciale efectuate în baza art. 24, precum şi tarifele pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale se stabilesc de către autoritatea competentă.

   (3) Autoritatea competentă având funcţie de reglementare în sectorul şi pe piaţa gazelor naturale este Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

   CAPITOLUL IV
Regimul concesiunilor petroliere

   Art. 27. - (1) Operaţiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizării acestor operaţiuni aflate în proprietate publică, se concesionează în condiţiile prezentei legi de către autoritatea competentă.

   (2) Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani.

   Art. 28. - (1) Lucrările de explorare pot fi executate şi numai pe bază de permise neexclusive de prospecţiune, acordate de autoritatea competentă pe baza primirii unei solicitări scrise, pentru un perimetru definit prin coordonate topogeodezice.

   (2) Forma şi dimensiunile perimetrului de prospecţiune se stabilesc de către autoritatea competentă.

   (3) Permisul de prospecţiune se acordă pentru o durată de maximum 3 ani, fără drept de prelungire.

Punere în aplicare Art. 28. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA 1 Prospecţiunea
Art. 57. - Lucrările de prospecţiune se execută într-un perimetru determinat, pe baza unui permis de prospecţiune neexclusiv, eliberat de A.N.R.M. la cererea persoanelor juridice române sau străine interesate, în termen de maximum 30 de zile de la data constatării îndeplinirii condiţiilor acordării acestui drept, care constau în:
a) prezentarea fişei perimetrului solicitat şi delimitarea acestuia în coordonate Stereo '70;
b) perimetrul solicitat să nu se suprapună peste un perimetru petrolier deja atribuit în concesiune sau care constituie obiect al unui apel public de ofertă în curs;
c) prezentarea programului de lucrări propus şi precizarea duratei pentru care se solicită permisul de prospecţiune;
d) prezentarea documentelor din care să reiasă că solicitantul are capacitatea tehnică şi financiară să realizeze operaţiunile petroliere propuse.
Art. 58. - Pe baza permisului de prospecţiune pot fi executate studii de evaluare şi interpretare a informaţiilor preexistente şi lucrări de cartare geologică, de geochimie, magnetometrie, radiometrie, electrometrie, gravimetrie, seismometrie, teledetecţie, foraje, determinări de laborator şi alte lucrări pentru stabilirea potenţialului petroligen al perimetrului de prospecţiune.
Art. 59. - Titularul permisului de prospecţiune, care, pe parcursul derulării acestuia sau după prezentarea raportului final, în termen de 60 de zile, solicită iniţierea concesiunii pentru obţinerea unui acord petrolier de explorare, are obligaţia să prezinte, o dată cu cererea de iniţiere a concesiunii, şi un raport cuprinzând metodele de investigaţie aplicate, lucrările executate, justificarea valorii acestora, precum şi rezultatele obţinute, numai pentru perimetrul pentru care solicită iniţierea concesiunii.
SECŢIUNEA a 2-a Explorarea
Art. 60. - (1) Lucrările de explorare desemnează ansamblul de studii şi operaţiuni care se realizează pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare.
(2) Scopul lucrărilor de explorare este de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificării zăcământului, de a furniza datele necesare proiectării şi executării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare, cu menţinerea unui grad de asigurare cu resurse/rezerve de petrol corespunzător exploatării.
(3) Lucrările de explorare cuprind lucrări geochimice, geofizice, de cartare geologică, foraje de explorare - deschidere şi explorare-evaluare, documentaţii corespunzătoare acestora, de exploatare experimentală, precum şi de cercetare ştiinţifică.
Art. 61. - Cercetarea ştiinţifică constă în sistematizarea, analizarea şi interpretarea tuturor datelor geologice, geofizice, biostratigrafice, sedimentologice, geochimice şi altele asemenea, obţinute prin lucrările de cercetare anterioare, în vederea fundamentării geologice şi proiectării în condiţii eficiente de noi lucrări de explorare.
Art. 62. - În faza de identificare a zăcămintelor se realizează operaţiuni petroliere de explorare geologică, geofizică şi geochimică şi foraje de deschidere, care au ca obiectiv identificarea unor noi acumulări de petrol;
Art. 63. - (1) În cazul descoperirii unor acumulări de petrol pe baza datelor obţinute prin foraje de deschidere şi, după caz, prin lucrări geologice, geofizice şi geochimice, se poate declara descoperire de zăcământ comercial.
(2) După prima sondă cu rezultat, se elaborează, de către titularul acordului petrolier, proiectul de evaluare a acumulării de petrol prin lucrări geofizice detaliate şi/sau, după caz, prin sonde. Proiectul operaţiunilor petroliere de evaluare a acumulării descoperite de aprobă de A.N.R.M.
Art. 64. - (1) În faza de evaluare cantitativă şi calitativă a zăcămintelor se realizează săparea sondelor de explorare-evaluare şi exploatare experimentală, prin care se stabilesc extinderea suprafeţelor productive, parametrii geologo-fizici, potenţialul zăcămintelor descoperite, precum şi condiţiile tehnico-economice de exploatare.
(2) Datele obţinute în această fază trebuie să asigure elaborarea studiilor de zăcământ cu calculul rezervelor şi a studiilor de fezabilitate tehnico-economică, în vederea fundamentării deciziei de trecere la faza de dezvoltare.
Art. 65. - Prin acordurile petroliere vor fi stabilite volumele şi valorile programului minimal de lucrări necesare precizării perspectivelor petroliere din perimetru, cu stabilirea termenelor de execuţie.
Art. 66. - Volumul şi termenele de execuţie ale lucrărilor de explorare, în afara programului minimal, se stabilesc în urma negocierii cu A.N.R.M. şi sunt aprobate prin acordul petrolier.
Art. 67. - Lucrările de explorare din programul minimal şi cele din afara acestuia se execută în baza unor proiecte elaborate de titular şi aprobate de A.N.R.M.
Art. 68. - (1) Exploatarea experimentală se execută pe baza unui proiect elaborat de titular, iar condiţiile de realizare vor fi stipulate în acord.
(2) În situaţia în care prin exploatarea experimentală se constată că acumularea evidenţiată nu constituie un zăcământ comercial care poate fi dezvoltat în continuare, titularul poate să solicite avizul de exploatare prin sonda de explorare, pe durata în care consideră că acest proces este realizabil din punct de vedere tehnic şi/sau economic.
Art. 69. - Regimul sondelor de explorare se stabileşte prin instrucţiuni tehnice elaborate de A.N.R.M.
Art. 70. - (1) Partea din perimetrul de explorare, dată în concesiune, în care, în urma lucrărilor efectuate, nu s-au pus în evidenţă zăcăminte comerciale conform prevederilor acordului petrolier, va fi pusă la dispoziţie A.N.R.M., liberă de orice fel de obligaţii.
(2) Termenul de renunţare şi punere la dispoziţie este data la care se încheie perioada de explorare prevăzută în acord, dacă prin acesta nu s-au stabilit termene intermediare.

   Art. 29. - (1) Autoritatea competentă stabileşte, prin ordin, lista perimetrelor pentru executarea operaţiunilor petroliere care se concesionează, precum şi a bunurilor necesare realizării acestor operaţiuni. Lista se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

___________

Pus în aplicare prin Ordin nr. 179/2009 începând cu 03.09.2009.

   (2) La momentul aderării la Uniunea Europeană, lista se va publica şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

   Art. 30. - (1) Concesionarea operaţiunilor petroliere se realizează prin acord petrolier, încheiat de autoritatea competentă cu persoane juridice române sau străine.

   (2) Acordul petrolier se încheie cu câştigătorul unui apel public de ofertă, organizat de autoritatea competentă în condiţiile prezentei legi.

   (3) Iniţiativa concesiunii operaţiunilor petroliere poate aparţine autorităţii competente ori persoanelor juridice române sau străine interesate.

Punere în aplicare prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 2-a Iniţierea concesiunii operaţiunilor petroliere
Art. 27. - Concesiunea operaţiunilor petroliere poate fi iniţiată de către persoanele juridice române sau străine interesate ori de către A.N.R.M.
Art. 28. - (1) Persoanele juridice române sau străine interesate pot iniţia concesiunea prin înaintarea unei cereri către A.N.R.M., care va fi însoţită de fişa perimetrului, întocmită în conformitate cu instrucţiunile tehnice.
(2) Cererile de concesiune se înregistrează, în ordinea primirii lor, în registrul prevăzut la art. 25 lit. a).
Art. 29. - (1) A.N.R.M. verifică şi stabileşte suprafaţa perimetrului, coordonatele topogeodezice ale acestuia şi decide asupra oportunităţii concesiunii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii de concesiune.
(2) Decizia A.N.R.M. se comunică solicitantului în termen de 5 zile de la momentul în care a fost luată.
Art. 30. - (1) Lista perimetrelor oferite pentru concesiune prin apel public de ofertă se aprobă prin ordin al conducătorului A.N.R.M. şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Lista perimetrelor oferite pentru concesiune se publică şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu menţionarea Monitorului Oficial al României, Partea I, în care sunt publicate criteriile referitoare la evaluarea ofertelor şi a capacităţii tehnice şi financiare a ofertanţilor. Orice schimbare privind criteriile se publică integral în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3) Orice schimbare a condiţiilor sau cerinţelor privind apelul public de ofertă se aduce la cunoştinţa tuturor participanţilor la apelul public de ofertă aflat în curs de derulare.
Art. 31. - Ordinul preşedintelui A.N.R.M. privind aprobarea listei perimetrelor oferite pentru concesiune prin apel public de ofertă cuprinde următoarele:
a) denumirea şi sediul A.N.R.M.;
b) categoria de operaţiuni petroliere ce urmează să fie concesionate;
c) perimetrele în cuprinsul cărora urmează să fie concesionate operaţiunile petroliere, cu menţionarea coordonatelor topogeodezice;
d) termenul în care persoanele juridice interesate pot intra în posesia procedurii apelului public de ofertă;
d1) termenul limită propus pentru încheierea acordului petrolier;
e) alte date şi informaţii considerate necesare.

   (4) În vederea participării la apelul public de ofertă, persoanele juridice române sau străine vor depune ofertele într-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nu poate depăşi 270 de zile calendaristice, determinat de autoritatea competentă, prin ordin.

Punere în aplicare prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 4-a Depunerea ofertelor
Art. 36. - (1) Ofertele se depun/se transmit la sediul A.N.R.M. în plic sigilat şi vor fi înregistrate în ordinea primirii lor.
(2) Ofertanţii sunt răspunzători de integritatea ofertelor şi de depunerea acestora la termenele stabilite.
Art. 37. - Până la desfăşurarea şedinţei publice de deschidere a ofertelor, acestea vor fi păstrate sigilate, de către A.N.R.M., cu asigurarea confidenţialităţii.
Art. 38. - Ofertele depuse după împlinirea termenului stabilit de A.N.R.M., prin procedura de desfăşurare a apelului public de ofertă, nu se înregistrează şi sunt înapoiate ofertanţilor fără a fi deschise.

   (5) Ofertele conţin programul de explorare, de dezvoltare-exploatare sau de exploatare, după caz, propus, actele doveditoare privind capacitatea tehnică şi financiară a ofertantului, precum şi alte documente stabilite de autoritatea competentă.

Punere în aplicare prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 3-a Conţinutul ofertelor
Art. 32. - (1) Ofertele sunt redactate în limba română şi vor fi depuse în două exemplare, respectiv original şi copie.
(2) Copiile ofertelor nu se returnează ofertanţilor, acestea urmând să fie păstrate de către A.N.R.M.
Art. 33. - (1) Pentru fiecare perimetru cuprins în lista aprobată potrivit art. 30, un ofertant poate depune o singură ofertă.
(2) Ofertele alternative nu sunt admise.
Art. 34. - (1) Oferta cuprinde un plic exterior şi unul interior, conţinând menţiunile şi documentele prevăzute de prezentele norme metodologice, precum şi de procedura apelului public de ofertă.
(2) Pe plicul exterior se va indica perimetrul din lista publicată la care se referă oferta, precum şi data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei de deschidere. Acesta va trebui să conţină următoarele:
a) declaraţie de participare, semnată şi ştampilată de ofertant, fără ştersături sau adăugări, care va cuprinde angajamentul de a menţine valabilitatea ofertei, menţionarea perimetrului la care se referă, respectiv denumirea, poziţia din lista publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi coordonatele topogeodezice, aşa cum au fost publicate, precum şi asumarea răspunderii ofertantului asupra datelor şi declaraţiilor din ofertă;
b) date şi informaţii privind ofertantul, respectiv denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare sau codul fiscal, dacă astfel de coduri se aplică ofertantului, capitalul social, asociaţii/acţionarii, precum şi numele, funcţia, telefonul/faxul persoanei împuternicite de ofertant, către care se vor face comunicările;
c) copii, certificate pentru conformitate, de pe actul constitutiv şi de pe certificatul de înregistrare ale ofertantului, sau documente echivalente, în cazul persoanelor juridice străine;
d) certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului, în termen de valabilitate, sau în cazul ofertanţilor persoane juridice străine un document echivalent;
e) lista cuprinzând menţionarea datelor şi informaţiilor incluse în F.G.N. şi/sau în F.N.R./R.P., utilizate la elaborarea ofertei. În cazul utilizării de date şi informaţii publice referitoare la resurse petroliere se va indica sursa din care provin acestea;
f) dovada privind deţinerea legală a datelor şi informaţiilor incluse în F.G.N. şi/sau în F.N.R./R.P., utilizate la elaborarea ofertei, respectiv factura emisă de către A.N.R.M. şi ordinul de plată sau chitanţa corespunzătoare;
g) scrisoare de bonitate din partea băncii ofertantului sau a altor instituţii şi organizaţii la care este înregistrat sau cu care lucrează ofertantul, inclusiv auditorii sau contabilii autorizaţi independenţi ai acestuia, cuprinzând situaţia indicatorilor privind lichiditatea globală, solvabilitatea patrimonială, rata profitului brut şi rentabilitatea financiară; în cazul în care ofertantul este o persoană juridică nou-înfiinţată, se vor furniza aceleaşi date privind acţionarul/acţionarii sau asociatul/asociaţii principali al/ai ofertantului;
h) certificate constatatoare/adeverinţe emise de autorităţile/instituţiile publice care administrează bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi bugetele locale şi din care să reiasă disciplina financiar-fiscală, sub aspectul situaţiei executării de către ofertant a obligaţiilor prevăzute de acestea. În cazul firmelor străine fără activitate anterioară în România, se va prezenta ultimul raport anual auditat al ofertantului sau, după caz, al acţionarului/acţionarilor ori al asociatului/asociaţilor principali al/ai acestuia;
Art. 35. - Plicul interior, pe care se vor menţiona denumirea şi sediul ofertantului, conţine oferta propriu-zisă, respectiv programul operaţiunilor petroliere propuse şi, după caz, o estimare a rezervelor care urmează să fie descoperite sau promovate, o evaluare a costurilor acestora, etapizarea lucrărilor, estimarea impactului asupra mediului şi programul de refacere a acestuia, programul de perfecţionare a personalului şi de transfer de tehnologie.

   (6) Programul de explorare propus cuprinde descrierea operaţiunilor petroliere şi cheltuielile aferente acestora, obligatoriu de realizat.

   (7) Programul de dezvoltare-exploatare sau de exploatare va cuprinde rezervele estimate, perioada de valorificare economică a rezervelor şi lucrările de dezvoltare propuse.

   (8) Condiţiile de organizare şi desfăşurare a apelului public de ofertă prevăzut la alin. (2), criteriile de selectare şi desemnare a câştigătorului, precum şi alte aspecte se stabilesc, prin derogare de la legislaţia privind regimul concesiunilor, prin norme metodologice transparente şi nediscriminatorii, aprobate de Guvern.

Punere în aplicare prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 5-a Comisiile de deschidere, evaluare şi negociere
Art. 39. - Deschiderea ofertelor, evaluarea acestora şi negocierea condiţiilor şi clauzelor acordurilor petroliere se realizează de comisii numite prin ordin al conducătorului A.N.R.M., pentru fiecare apel public de ofertă.
Art. 40. - (1) Comisia de deschidere a ofertelor este formată dintr-un număr de 5 membri titulari şi 2 membri supleanţi, reprezentanţi ai A.N.R.M.
(2) Conducerea comisiei de deschidere a ofertelor este asigurată de un preşedinte numit de conducătorul A.N.R.M.
Art. 41. - (1) Comisia de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere este formată dintr-un număr de 5 membri titulari şi 2 membri supleanţi, reprezentanţi ai A.N.R.M.
(2) Conducerea comisiei este asigurată de un preşedinte numit de conducătorul A.N.R.M.
(3) Membrii comisiei de deschidere a ofertelor pot face parte şi din comisia de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere.
Art. 42. - Consemnarea activităţii comisiilor este asigurată de un secretar, care nu are calitatea de membru al acestora.
Art. 43. - (1) Nu pot avea calitatea de membru al comisiei de deschidere a ofertelor sau de evaluare şi de negociere a acordurilor petroliere persoanele care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu asociaţii/acţionarii ori cu administratorii sau cenzorii ofertantului.
(2) După împlinirea termenului de depunere, dar nu mai târziu de şedinţa publică de deschidere a ofertelor, membrii comisiilor vor da o declaraţie pe propria răspundere privind compatibilitatea.
(3) Dacă situaţia de incompatibilitate intervine după data şedinţei de deschidere a ofertelor, persoanele în cauză vor înştiinţa de îndată preşedintele comisiei de deschidere a ofertelor, care va lua măsurile necesare înlocuirii acestora.
(4) Situaţiile de incompatibilitate pot fi sesizate preşedintelui comisiei de deschidere a ofertelor şi de către oricare persoană interesată, prevederile art. (3) aplicându-se corespunzător.
Art. 44. - Comisia de deschidere a ofertelor are următoarele atribuţii principale:
a) validarea îndeplinirii condiţiilor de depunere a ofertelor, respectiv termen, număr de exemplare, integritatea ofertelor;
b) deschiderea şi desemnarea ofertelor admise în vederea evaluării;
c) întocmirea proceselor-verbale ale şedinţei de deschidere;
d) supunerea spre validare preşedintelui A.N.R.M. a procesului-verbal;
e) transmiterea către ofertant a unei copii a procesului-verbal;
f) transmiterea ofertelor admise comisiei de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere.
Art. 45. - Comisia de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere are următoarele atribuţii principale:
a) evaluarea ofertei, cu respectarea criteriilor stabilite prin prezentele norme metodologice şi prin procedura de organizare a apelului public de ofertă;
b) desemnarea ofertei câştigătoare;
c) întocmirea procesului-verbal de consemnare a deciziei acesteia;
d) supunerea spre validare preşedintelui A.N.R.M. a procesului-verbal;
e) notificarea ofertanţilor cu privire la rezultatul evaluării;
f) transmiterea către ofertant a unei copii de pe procesul-verbal;
g) negocierea clauzelor şi condiţiilor concesiunii;
h) elaborarea acordului petrolier, iniţializarea acestuia şi prezentarea pentru semnare de către preşedintele A.N.R.M. şi reprezentantul autorizat al concesionarului.
i) alte atribuţii stabilite de conducătorul A.N.R.M.
Art. 46. - (1) Comisia de deschidere a ofertelor şi, respectiv, de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere se consideră legal întrunite numai în prezenţa tuturor membrilor titulari.
(2) În cazul imposibilităţii de participare a unui membru titular al comisiei de deschidere a ofertelor/al comisiei de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere, acesta este înlocuit cu unul dintre membrii supleanţi desemnaţi în condiţiile art. 40 alin. (1).
(3) Hotărârile comisiei de deschidere a ofertelor/de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere se adoptă în mod autonom, cu votul majorităţii membrilor săi; opiniile separate vor fi consemnate în procesul-verbal.
Art. 47. - Membrii comisiei de deschidere a ofertelor/de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere şi secretarii acestora sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cuprinse în oferte.
SECŢIUNEA a 6-a Criteriile de selectare şi punctajele corespunzătoare
Art. 48. - Comisia de evaluare şi de negociere a acordurilor petroliere realizează evaluarea având în vedere criteriile stabilite prin prezentele norme metodologice şi precizările din procedura de desfăşurare a fiecărui apel public de ofertă.
Art. 49. - (1) În vederea evaluării ofertelor depuse pentru concesiunea perimetrelor de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră, criteriile de evaluare sunt următoarele:
A. Programul minim de explorare propus; între 40 şi 60 de puncte, dintre care:
a) programul din prima fază, obligatorie: între 25 şi 35 de puncte;
b) program din fazele opţionale: între 15 şi 25 de puncte;
B. Capacitatea tehnică şi financiară a ofertantului: între 20 şi 30 de puncte, dintre care:
a) capacitatea financiară: între 10 şi 15 puncte;
b) capacitatea tehnică: între 10 şi 15 puncte.
C. Impactul asupra mediului şi programul pentru refacerea acestuia: între 10 şi 20 de puncte.
D. Programe de transfer de tehnologie şi de perfecţionare a personalului: 10 puncte.
(2) În vederea evaluării ofertelor depuse pentru concesiunea perimetrelor de dezvoltare-exploatare sau de exploatare petrolieră, criteriile de evaluare sunt următoarele:
A. Studiu de prefezabilitate: între 10 şi 25 de puncte.
B. Programul minim propus: între 30 şi 50 de puncte, dintre care:
a) programul din prima fază, obligatorie: între 20 şi 40 de puncte;
b) program din fazele opţionale: între 10 şi 15 puncte.
C. Capacitatea tehnică şi financiară a ofertantului: între 15 şi 25 de puncte, dintre care:
a) capacitatea financiară: între 10 şi 20 de puncte;
b) capacitatea tehnică: între 5 şi 15 puncte.
D. Impactul asupra mediului şi programul pentru refacerea acestuia: între 10 şi 20 de puncte.
E. Programe de transfer de tehnologie şi de perfecţionare a personalului: între 5 şi 10 puncte.
Art. 50. - (1) În funcţie de specificul perimetrelor oferite în cadrul fiecărui apel public de ofertă, punctajul este fixat în limitele menţionate la art. 49, astfel încât totalul punctelor atribuite să fie 100.
(2) Evaluarea ofertelor, pe baza criteriilor de evaluare şi a punctajelor prevăzute prin procedură, se face prin notarea fiecărui criteriu de evaluare. Evaluarea se face de membrii comisiei de evaluare şi de negociere a acordurilor petroliere.
(3) Evaluarea ofertei şi punctarea acesteia cu mai puţin de jumătate din totalul punctajului maxim ori obţinerea unui punctaj mai mic de 50% din punctajul maxim al unui criteriu conduc la descalificarea ofertei.
(4) La punctaje totale egale va fi declarată câştigătoare oferta cu punctaj mai mare la criteriul "Program minim propus pentru prima fază, obligatorie".
SECŢIUNEA a 7-a Deschiderea ofertelor
Art. 51. - (1) Şedinţa de deschidere a ofertelor este publică.
(2) Ofertele închise şi sigilate vor fi predate comisiei de deschidere a ofertelor la data, ora şi locul fixate prin procedura fiecărui apel public de ofertă.
(3) La deschiderea plicului exterior comisia de deschidere a ofertelor verifică existenţa documentelor solicitate şi consemnează situaţia constatată într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei şi de secretar, precum şi de reprezentanţii ofertantului.
(4) Lipsa oricărui document din plicul exterior atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior.
(5) Deschiderea plicului interior şi verificarea existenţei documentelor solicitate se consemnează de către comisia de deschidere a ofertelor într-un proces-verbal semnat în condiţiile alin. (3).
(6) Lipsa oricărui document din plicul interior atrage descalificarea ofertei.
(7) Exemplarul original al ofertei descalificate se transmite ofertantului.
(8) În cazul lipsei reprezentanţilor ofertantului sau dacă aceştia refuză semnarea proceselor-verbale, acestea se semnează de membrii comisiei şi de 2 martori dintre persoanele care participă la şedinţa publică de deschidere, altele decât reprezentanţii A.N.R.M.
(9) Lipsa martorilor sau refuzul acestora de semnare a proceselor-verbale va fi menţionat în cuprinsul acestora, urmând ca această împrejurare să fie certificată, prin semnare, de către membrii comisiei de deschidere a ofertelor şi de secretarul acesteia.
(10) Procesele-verbale aprobate de conducătorul A.N.R.M. se înmânează în copie, sub semnătură de primire, reprezentanţilor ofertanţilor sau, în lipsa acestora, se comunică în termen de două zile lucrătoare de la data şedinţei publice de deschidere.
(11) Ofertele admise în vederea evaluării se transmit de îndată comisiei de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere.
(12) Evaluarea ofertei se consemnează de către comisie într-un proces-verbal, care se comunică în copie ofertantului.
Punere în aplicare prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA a 8-a Contestarea apelului public de ofertă
Art. 52. - Ofertanţii pot formula contestaţii privind modul de respectare a prevederilor legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea apelului public de ofertă, distinct, atât cu privire la faza de deschidere, cât şi cu privire la faza de evaluare a ofertelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal prin care este validată decizia comisiei de deschidere a ofertelor sau a comisiei de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere.
Art. 53. - În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea contestaţiei, A.N.R.M. este obligată să soluţioneze contestaţia şi să comunice răspunsul său către ofertantul contestatar.
Art. 54. - (1) Contestaţiile sunt soluţionate de o comisie de contestaţii, formată din 3 membri reprezentanţi ai A.N.R.M., care nu au făcut parte din comisiile de deschidere sau evaluare.
(2) Membrii comisiei de contestaţii sunt desemnaţi prin ordin al conducătorului A.N.R.M.
(3) Dispoziţiile art. 43 se aplică în mod corespunzător.
Art. 55. - (1) Comisia de contestaţii analizează toate documentele emise de comisia de deschidere a ofertelor, respectiv, după caz, de comisia de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere, şi verifică respectarea procedurii de organizare a apelului public de ofertă pentru concesiunea operaţiunilor petroliere.
(2) În cazul în care comisia apreciază contestaţia ca fiind fondată, aceasta propune conducătorului A.N.R.M. următoarele:
a) revocarea hotărârii de descalificare, în cazul contestaţiilor formulate în faza de deschidere şi transmiterea ofertei către comisia de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere;
b) revocarea hotărârii de desemnare a câştigătorului şi organizarea unui nou apel public de ofertă pentru concesiunea operaţiunilor petroliere corespunzătoare perimetrului respectiv, în cazul contestaţiilor formulate în faza de evaluare.
(3) Comisia de contestaţii nu reevaluează ofertele.
(4) Soluţia de admitere a contestaţiei se comunică tuturor ofertanţilor care au depus oferte pentru perimetrul respectiv.
(5) În cazul respingerii contestaţiei, ofertantul poate recurge la instanţa judecătorească competentă, potrivit legii.
(6) Contestarea, inclusiv în faţa instanţei, suspendă procedura de concesiune a operaţiunilor petroliere, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă.
(7) Suspendarea va fi încuviinţată numai cu dare de cauţiune, al cărei cuantum îl va fixa instanţa.
Art. 56. - (1) Pe baza analizării aspectelor contestate, în raport cu normele care reglementează organizarea şi desfăşurarea apelului public de ofertă pentru concesiunea de operaţiuni petroliere, comisia de contestaţii întocmeşte un raport prin care propune modul de soluţionare a contestaţiei.
(2) Raportul comisiei de contestaţii este supus aprobării conducătorului A.N.R.M., înăuntrul termenului prevăzut la art. 53.
Art. 561. - Autoritatea competentă informează Comisia Europeană cu privire la orice dificultate întâmpinată, de drept sau de fapt, în contractarea ori executarea de operaţiuni petroliere, adusă la cunoştinţa autorităţii competente cu obligaţia respectării confidenţialităţii comerciale, de entităţi române care efectuează activităţi de prospectare, explorare şi extracţie de hidrocarburi în terţe state.
Art. 562. - Anual, autoritatea competentă publică pe pagina web proprie şi înaintează Comisiei Europene un raport privind zonele geografice libere pentru concesionarea de operaţiuni petroliere, acordurile petroliere încheiate, autorizaţii emise, titularii acordurilor petroliere şi rezervele estimate la nivel naţional. Această dispoziţie nu implică niciun fel de obligaţie cu privire la publicarea oricăror informaţii comerciale de natură confidenţială.
Punere în aplicare Art. 30. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
SECŢIUNEA 1 Principiile apelului public de ofertă şi etapele acestuia
Art. 24. - Principiile care stau la baza organizării şi desfăşurării apelului public de ofertă pentru concesiunea operaţiunilor petroliere sunt:
a) valorificarea eficientă a resurselor de petrol, proprietate publică a statului;
b) transparenţa organizării şi desfăşurării apelului public de ofertă pentru concesiunea operaţiunilor petroliere;
c) egalitatea ofertanţilor, indiferent de ţara de origine a acestora sau de natura capitalului;
d) concurenţa în obţinerea concesiunii operaţiunilor petroliere;
e) confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cunoscute sau aduse la cunoştinţă cu ocazia desfăşurării apelului public de ofertă.
Art. 25. - În scopul evidenţei documentelor şi informaţiilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea apelului public de ofertă pentru concesiunea operaţiunilor petroliere, A.N.R.M. organizează, completează şi păstrează următoarele instrumente de evidenţă;
a) registrul privind cererile de concesiune a operaţiunilor petroliere;
b) registrul privind ofertele depuse pentru concesiunea operaţiunilor petroliere;
c) registrul privind evidenţa actelor referitoare la deschiderea şi evaluarea ofertelor şi negocierea acordurilor de concesiune a operaţiunilor petroliere;
d) dosarul concesiunii, în care sunt păstrate toate documentele referitoare la sau în legătură cu apelul public de ofertă.
Art. 26. - (1) Etapele apelului public de ofertă sunt următoarele:
a) iniţierea concesiunii operaţiunilor petroliere;
b) pregătirea ofertei;
c) depunerea ofertelor şi desemnarea câştigătorului.
(2) Etapa iniţierii concesiunii operaţiunilor petroliere cuprinde:
a) înregistrarea solicitărilor persoanelor juridice române sau străine, însoţite de fişa perimetrului sau, după caz, de aprobarea de către preşedintele A.N.R.M. a referatului privind oportunitatea iniţierii unui apel public de ofertă;
a1) fişa perimetrului conţine propunerea de delimitare a perimetrului de explorare, în coordonate topogeodezice Stereo 70, avându-se în vedere următoarele criterii de delimitare:
- perimetrul propus să nu se suprapună peste alte perimetre concesionate;
- suprafaţa perimetrului să nu depăşească 1.000 km2;
- delimitarea perimetrului trebuie coroborată cu programul minim de explorare, astfel încât lucrările propuse să permită evaluarea potenţialului petrolifer al acestuia;
a2) fişa perimetrului conţine propunerea de delimitare a perimetrului de dezvoltare-exploatare sau exploatare, în coordonate topogeodezice Stereo 70, avându-se în vedere următoarele criterii de delimitare:
- perimetrul propus să nu depăşească cu mai mult de 10% suprafaţa în care au fost determinate resurse de petrol;
- intervalul de adâncime este determinat astfel încât să cuprindă intervalele în care sunt calculate rezerve şi resurse geologice;
b) verificarea documentaţiilor existente în F.G.N., referitoare la perimetrul solicitat, în termen de 45 de zile de la înregistrarea solicitării şi definitivarea listei perimetrelor oferite;
c) emiterea ordinului preşedintelui A.N.R.M. privind aprobarea listei perimetrelor oferite în cadrul respectivului apel public de ofertă, în termen de 15 zile de la data definitivării listei;
d) publicarea ordinului preşedintelui A.N.R.M. în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Etapa pregătirii ofertei cuprinde:
a) elaborarea procedurii de organizare a apelului public de ofertă, care va fi întocmită pentru fiecare rundă de ofertare, în baza prevederilor prezentelor norme;
b) aprobarea procedurii de organizare a apelului public de ofertă prin ordin al preşedintelui A.N.R.M.;
c) elaborarea listei datelor şi informaţiilor referitoare la perimetrele oferite, care se pun la dispoziţie persoanelor juridice interesate şi/sau, după caz, a pachetului de date referitor la perimetrul oferit, în termen de 30-90 de zile de la data iniţierii concesiunii, prin publicarea ordinului preşedintelui A.N.R.M. în Monitorul Oficial al României, Partea I;
d) înregistrarea solicitărilor de participare la apelul public de ofertă, de achiziţie a datelor sau a pachetului de date;
e) semnarea acordului de confidenţialitate, al cărui model este prevăzut în anexa la procedura de organizare a apelului public de ofertă;
f) transmiterea datelor/pachetelor de date la firmele solicitante, după achitarea tarifului prevăzut în anexa la procedura de organizare a apelului public de ofertă;
g) accesul la date suplimentare în baza tarifelor aprobate prin ordin al preşedintelui A.N.R.M.;
h) transmiterea, la cererea ofertantului, modelului-cadru al acordului petrolier.
(4) Etapa depunerii ofertelor şi desemnării câştigătorului cuprinde:
a) depunerea ofertelor în termenul stabilit prin procedura de organizare a apelului public de ofertă;
b) aprobarea, prin ordin al preşedintelui A.N.R.M., a comisiilor de deschidere a ofertelor, de evaluare a acestora şi de rezolvare a eventualelor contestaţii;
c) deschiderea ofertelor şi consemnarea prin proces-verbal, semnat de membrii comisiei de deschidere a ofertelor şi de reprezentanţii autorizaţi ai firmelor ofertante, a modului în care au fost îndeplinite cerinţele prezentelor norme metodologice şi ale procedurii de organizare a apelului public de ofertă; o copie a procesului-verbal se pune la dispoziţie ofertantului, la cerere;
d) transmiterea ofertei/ofertelor calificate la comisia de evaluare;
e) evaluarea ofertelor în termen de 15-30 de zile, în funcţie de complexitatea evaluării şi de numărul ofertelor evaluate;
f) desemnarea câştigătorului şi consemnarea prin proces-verbal al comisiei de evaluare a ofertelor şi de negociere a acordurilor petroliere, semnat de membrii acesteia, a rezultatului apelului public de ofertă;
g) notificarea ofertanţilor cu privire la câştigătorul apelului public de ofertă şi transmiterea, la cerere, a unei copii a procesului-verbal;
h) începerea negocierilor acordului petrolier cu firma câştigătoare pentru fiecare perimetru, cu excepţia perimetrelor pentru care au fost formulate contestaţii.
(5) Termenul de depunere a ofertelor este de 3-6 luni, acesta stabilindu-se prin procedura de organizare a apelului public de ofertă.
(6) Conţinutul ofertelor este cel stabilit prin prezentele norme metodologice, precum şi, după caz, prin procedura de organizare a apelului public de ofertă.

   Art. 31. - (1) Acordul petrolier se încheie în formă scrisă şi intră în vigoare după aprobarea lui de către Guvern.

   (2) Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepţia adoptării unor dispoziţii legale favorabile titularului acordului petrolier.

___________

Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 101/2007 începând cu 16.07.2009.

   (3) În situaţia în care, pe parcursul realizării operaţiunilor petroliere, apar situaţii care nu au putut fi prevăzute la încheierea acordului, cu excepţia prevederilor care au condus la câştigarea concursului public de ofertă, părţile, de comun acord, vor încheia acte adiţionale, care vor intra în vigoare la data aprobării lor de către Guvern.

___________

Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 101/2007 începând cu 16.07.2009.

   Art. 32. - Începerea operaţiunilor petroliere se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în baza autorizaţiilor şi avizelor impuse de legislaţia în vigoare.

   Art. 33. - (1) Persoanele juridice străine care au obţinut dreptul de a efectua operaţiuni petroliere sunt obligate ca, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acordului petrolier, să înfiinţeze şi să menţină, pe toată durata concesiunii şi în condiţiile acordului petrolier, o filială sau sucursală cu sediul în România.

   (2) În cazul în care doi sau mai mulţi parteneri străini dobândesc drepturi petroliere cu privire la acelaşi perimetru, obligaţia înfiinţării şi menţinerii unei filiale sau sucursale în România revine companiei desemnate să reprezinte interesele lor.

   Art. 34. - (1) Titularul unui acord petrolier poate transfera altei persoane juridice drepturile dobândite şi obligaţiile asumate, numai cu aprobarea prealabilă scrisă a autorităţii competente.

   (2) Orice transfer făcut fără aprobarea autorităţii competente este lovit de nulitate.

   (3) Aprobarea transferului drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate se face în condiţiile în care persoana juridică, care preia drepturile şi obligaţiile acordului petrolier, dovedeşte că are capacitatea tehnică şi financiară necesară efectuării operaţiunilor petroliere în condiţiile stabilite prin acord.

   (4) În cazul în care titularul acordului petrolier îşi modifică statutul prin reorganizare, acordul petrolier, aşa cum a fost negociat, va fi transferat succesorilor legali ai titularului prin ordin al preşedintelui autorităţii competente, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (3).

Punere în aplicare Art. 34. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
CAPITOLUL IX Transferul drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate
prin acorduri petroliere
Art. 97. - (1) Titularul de acord petrolier poate transfera, parţial sau total, unei alte persoane juridice drepturile dobândite şi obligaţiile asumate, numai cu aprobarea prealabilă, în scris, a A.N.R.M.
(2) Transferul realizat fără aprobarea A.N.R.M. este nul de drept.
Art. 98. - Pentru aprobarea transferului drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor criterii:
a) acordul petrolier să fie în vigoare;
b) persoana juridică română la care urmează să fie transferate drepturile dobândite şi obligaţiile asumate să nu înregistreze debite restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi bugetele locale;
c) obligaţiile asumate de către titular prin acordul petrolier să fie îndeplinite în raport cu durata derulată din acesta sau persoana juridică către care se realizează transferul să se angajeze să preia şi obligaţiile neexecutate;
d) persoana juridică la care se realizează transferul să aibă capacitatea tehnică şi capacitatea financiară necesare preluării obligaţiilor stabilite prin acordul petrolier;
e) prin transfer să se menţină condiţiile existente ale concesiunii, astfel cum sunt stabilite prin acordul petrolier;
f) persoana juridică la care urmează să fie transferate drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul petrolier să fie specializată pentru executarea de operaţiuni petroliere sau să desemneze ca operator o firmă autorizată care să deţină capacitate tehnică adecvată operaţiunilor petroliere prevăzute prin acordul transferat.
Art. 99. - (1) Transferul se solicită în scris de către titular împreună cu persoana juridică la care urmează a fi transferate drepturile dobândite şi obligaţiile asumate.
(2) Cererea, semnată şi ştampilată de reprezentanţii legali ai celor două persoane juridice, este însoţită de următoarele documente:
a) certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului privind persoana juridică la care urmează să fie transferat acordul sau altă formă echivalentă în cazul firmelor străine;
b) hotărârile organelor de conducere ale celor două persoane juridice, prin care aprobă transferul drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate;
c) copie, certificată pentru conformitate, de pe actul constitutiv şi de pe certificatul de înregistrare ale persoanei juridice la care urmează să fie transferate drepturile dobândite şi obligaţiile asumate;
d) acte privind capacitatea tehnică şi capacitatea financiară ale persoanei juridice la care urmează să fie transferate drepturile dobândite şi obligaţiile asumate;
e) raport privind operaţiunile petroliere desfăşurate de titular până la momentul solicitării aprobării transferului drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate, cu menţionarea expresă a stadiului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin acordul de concesiune şi a rezultatelor obţinute.
Art. 100. - (1) A.N.R.M. analizează solicitarea de aprobare a transferului drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate şi hotărăşte modul de soluţionare, în termen de 30 de zile.
(2) La transfer, prin acordul părţilor, se pot modifica unele condiţii ale acordului petrolier prin încheierea unui act adiţional între noul titular şi A.N.R.M.
Art. 101. - Transferul drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate prin acordul petrolier se aprobă de conducătorul A.N.R.M. prin ordin, iar documentaţiile care au stat la baza aprobării transferului se păstrează în arhiva A.N.R.M.

   Art. 35. - În limitele unui perimetru de explorare sau de exploatare petrolieră se pot acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul acordului petrolier, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru substanţe minerale utile, altele decât cele prevăzute la art. 1, cu condiţia ca aceste activităţi să nu influenţeze în mod negativ operaţiunile petroliere.

   Art. 36. - Dreptul obţinut prin concesionare este un drept distinct de cel de proprietate asupra terenurilor şi nu poate fi transmis de către titular în beneficiul oricărei alte părţi decât în condiţiile art. 34.

   Art. 37. - Titularul poate contracta împrumuturi bancare în vederea executării operaţiunilor petroliere, cu certificarea existenţei concesiunii de către autoritatea competentă.

   Art. 38. - Concesiunea încetează:

   a) prin expirarea duratei pentru care a fost acordată;

   b) prin renunţarea de către titularul acordului petrolier, în condiţiile stabilite la art. 40 alin. (1);

   c) prin rezilierea acordului de către autoritatea competentă, conform prevederilor art. 42;

   d) la cererea titularului, în caz de survenire a unor evenimente care constituie cauze de forţă majoră şi care determină imposibilitatea obiectivă şi definitivă de îndeplinire a unor obligaţii şi/sau realizare a unor drepturi ale titularului, prevăzute în acord şi care sunt esenţiale pentru realizarea operaţiunilor petroliere.

   Art. 39. - Concesiunea încetează la data expirării acordului petrolier, dacă acesta nu a fost prelungit de părţi, prin hotărâre a Guvernului, înainte de expirare.

   Art. 40. - (1) Titularul poate renunţa la acordul petrolier, dacă la data notificării renunţării către autoritatea competentă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

   a) pune la dispoziţia autorităţii competente toată documentaţia privind activitatea desfăşurată până la data notificării renunţării, precum şi rezultatele acesteia;

   b) pune la dispoziţia autorităţii competente suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadente la data notificării renunţării şi neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier. Suma rezultată se face venit la bugetul de stat;

   c) pune la dispoziţia autorităţii competente documentul de atestare a execuţiei lucrărilor de refacere a mediului deteriorat ca urmare a operaţiunilor petroliere desfăşurate până la momentul renunţării, emis de autoritatea competentă în domeniul mediului;

   d) pune la dispoziţia autorităţii competente suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de abandonare neexecutate, aferente operaţiunilor petroliere desfăşurate până la momentul renunţării şi programului de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere, prevăzute în planul de abandonare. Suma rezultată se face venit la bugetul de stat.

   (2) Autoritatea competentă verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) în termen de 60 de zile de la data notificării renunţării.

   (3) La împlinirea termenului de 60 de zile prevăzut la alin. (2), acordul petrolier încetează dacă autoritatea competentă nu a comunicat refuzul său, aceasta fiind obligată să emită decizia de încetare a concesiunii.

   (4) În caz de refuz al autorităţii competente, titularul poate cere instanţei judecătoreşti sau arbitrale, inclusiv celor internaţionale, după caz, constatarea îndeplinirii condiţiilor renunţării la acordul petrolier.

   (5) În cazul în care instanţele judecătoreşti sau arbitrale, inclusiv cele internaţionale, constată îndeplinirea condiţiilor renunţării la acordul petrolier, autoritatea competentă emite decizia de încetare a concesionării, cu efect de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii.

   Art. 41. - (1) Autoritatea competentă poate suspenda concesiunea când titularul acordului petrolier, în pofida sancţionării contravenţionale şi/sau a notificării ce i-a fost făcută, dacă şi după 60 de zile de la primirea acesteia, se află în una dintre următoarele situaţii:

   a) nu respectă hotărârea unei instanţe judecătoreşti privind litigiile apărute în executarea operaţiunilor petroliere;

   b) este supus procedurii reorganizării judiciare şi/sau a falimentului;

   c) periclitează, prin modul de executare a operaţiunilor petroliere, posibilitatea exploatării viitoare a zăcământului, încalcă normele privind protecţia şi exploatarea în siguranţă a zăcămintelor;

   d) aduce grave încălcări privind sănătatea, siguranţa şi securitatea muncii.

   (2) Suspendarea acordului/permisului pentru oricare dintre motivele prevăzute la alin. (1) produce efect asupra titularului de la data comunicării făcute de către autoritatea competentă, până la dispariţia cauzei care a determinat suspendarea, dar nu mai mult de un an.

   Art. 42. - (1) Autoritatea competentă reziliază concesiunea când constată că titularul acordului petrolier:

   a) nu îşi îndeplineşte, din vină proprie, obligaţiile asumate cu privire la termenul de începere a operaţiunilor petroliere;

   b) continuă sistarea operaţiunilor petroliere pe o perioadă mai mare de 60 de zile, fără acordul autorităţii competente;

   c) nu respectă prevederile studiilor tehnico-ştiinţifice de exploatare;

   d) execută operaţiuni petroliere fără autorizaţiile prevăzute de lege sau dacă i s-a retras acordul şi/sau autorizaţia privind protecţia mediului şi/sau cea de protecţie a muncii;

   e) furnizează, cu bună ştiinţă, autorităţii competente date şi informaţii false cu privire la operaţiunile petroliere sau încalcă clauzele de confidenţialitate prevăzute în licenţă;

   f) nu achită în termen de 6 luni de la data scadentă redevenţa petrolieră datorată statului;

   g) nu respectă o clauză prevăzută prin acordul petrolier, cu sancţiunea revocării concesiunii;

   h) nu realizează volumul minim de lucrări prevăzute în acordul petrolier pentru o perioadă dată şi expirată;

   i) nu înlătură, în termenul stabilit la art. 41 alin. (1), cauza pentru care a fost suspendată concesiunea.

   (2) Rezilierea concesiunii pentru oricare dintre motivele prevăzute la alin. (1) produce efect asupra titularului după împlinirea a 30 de zile de la data notificării făcute de către autoritatea competentă.

   Art. 43. - (1) În cazul în care survine un eveniment dintre cele prevăzute la art. 38 lit. d), titularul notifică autorităţii competente situaţia în termen de 5 zile de la producerea evenimentului; documentele care certifică forţa majoră sunt eliberate de instituţia legal abilitată în acest scop şi se depun în termen de 15 zile de la producerea evenimentului. Încetarea concesiunii produce efect după 30 de zile de la data notificării cauzei de forţă majoră.

   (2) Dacă, în limita termenului de 30 de zile prevăzut la alin. (1), autoritatea competentă notifică titularului acordului refuzul său de a accepta evenimentul invocat de titular ca fiind o cauză de forţă majoră, provocând imposibilitatea definitivă a iniţierii sau a continuării executării operaţiunilor petroliere, neimputabilă acestuia, titularul acordului poate cere instanţei de contencios administrativ pronunţarea încetării acordului pentru caz de forţă majoră, fără obligarea la plata de daune-interese.

   (3) După rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, autoritatea competentă va emite decizia de încetare a concesiunii.

   Art. 44. - (1) Decizia de încetare a concesiunii petroliere se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu menţiunea datei de la care produce efect, şi se înscrie în Cartea petrolieră de către autoritatea competentă.

   (2) La încetarea concesiunii petroliere pentru oricare dintre cauzele prevăzute la art. 38, concesionarul este obligat să restituie, în deplină proprietate, libere de orice sarcină, bunurile concesionate, inclusiv investiţiile realizate la acestea, legate nemijlocit de realizarea operaţiunilor petroliere.

   (3) În cazul în care, la încetarea cauzei de forţă majoră, titularul decide să renunţe la acordul petrolier, despăgubirea va fi în obligaţia noului titular, licenţiat de către autoritatea competentă în condiţiile legii, şi va acoperi valoarea activelor preluate, aşa cum este aceasta înscrisă în Cartea petrolieră.

Punere în aplicare Art. 44. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
CAPITOLUL VI Cartea petrolieră
Art. 84. - Cartea petrolieră este instrumentul de evidenţă care cuprinde toate datele privind regimul juridic al suprafeţelor aferente perimetrului de dezvoltare şi exploatare, proprietatea, situaţia topografică a lucrărilor aferente operaţiunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol şi de producţie, precum şi date referitoare la delimitarea perimetrelor şi operaţiunilor petroliere efectuate în fazele de prospecţiune şi explorare.
Art. 85. - Cartea petrolieră conţine:
a) registrul cu datele privind regimul juridic al suprafeţelor aferente perimetrului de dezvoltare şi exploatare şi proprietatea acestor suprafeţe, precum şi cele privind acordul petrolier şi avizele/autorizaţiile emise pentru efectuarea operaţiunilor petroliere;
b) registrul cu datele tehnice şi economice ale perimetrului, cuprinzând situaţia topogeodezică a lucrărilor corespunzătoare operaţiunilor petroliere, situaţia resurselor/rezervelor de petrol şi a producţiei pentru perimetrele de dezvoltare şi exploatare, precum şi date referitoare la delimitarea perimetrelor şi operaţiunilor petroliere efectuate în fazele de prospecţiune şi explorare;
c) hărţi şi planuri de situaţie necesare susţinerii înscrisurilor din registre.
Art. 86. - Conţinutul de detaliu al Cărţii petroliere, precum şi modul de întocmire a acesteia se vor stabili prin instrucţiuni tehnice emise de A.N.R.M.

   Art. 45. - În termen de maximum 6 luni de la primirea notificării privind încetarea concesiunii petroliere, autoritatea competentă va stabili şi va comunica titularului măsurile ce urmează a fi luate cu privire la perimetrul petrolier, la perimetrele de operare a conductelor magistrale şi terminalului petrolier şi la dotările aferente acestora, după caz.

   Art. 46. - (1) Titularul acordului petrolier rămâne ţinut, potrivit regulilor răspunderii civile delictuale, la repararea prejudiciilor cauzate terţilor din culpa sa prin operaţiunile petroliere efectuate până la data renunţării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii petroliere.

   (2) Concesionarii răspund patrimonial până la refacerea tuturor factorilor de mediu afectaţi de operaţiunile petroliere, în conformitate cu planul de refacere a mediului, aprobat de autoritatea competentă de mediu.

Punere în aplicare CAPITOLUL IV prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
CAPITOLUL III Regimul concesiunilor petroliere
Art. 21. - (1) Perimetrele petroliere de prospecţiune, explorare, dezvoltare-exploatare sau de exploatare se definesc prin coordonate topogeodezice în sistemul Stereo'70 şi se stabilesc prin permisul de prospecţiune, respectiv prin acordul petrolier.
(2) Delimitarea şi fundamentarea perimetrelor de prospecţiune, de explorare sau de exploatare se realizează în documentaţii al căror conţinut va fi stabilit prin instrucţiuni tehnice emise de A.N.R.M.
Art. 22. - (1) Actele emise de A.N.R.M. în exercitarea atribuţiilor stabilite prin Legea petrolului sunt, în principal, următoarele:
a) acorduri petroliere, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) acte aprobate de conducătorul A.N.R.M.
(2) Acordurile petroliere aprobate prin hotărâre a Guvernului sunt:
a) acord petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare;
b) acord petrolier de concesiune pentru dezvoltare-exploatare;
c) acord petrolier de concesiune pentru exploatare;
d) acord petrolier de concesiune a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale;
e) acord petrolier de concesiune a sistemului naţional de conducte;
f) acord petrolier de concesiune a terminalelor petroliere;
g) acte adiţionale la acordurile petroliere.
(3) Actele aprobate de conducătorul A.N.R.M. sunt:
a) permisul de prospecţiune;
b) acordul de asociere a titularului cu alte persoane juridice, în vederea executării operaţiunilor petroliere;
c) transferul parţial sau total al unui acord petrolier către altă persoană juridică;
d) decizia de încetare a concesiunii;
e) aprobări de modificare a unor prevederi ale acordurilor petroliere de natură tehnică, aflate exclusiv sub incidenţa atribuţiilor A.N.R.M.;
f) avize de execuţie a unor lucrări de explorare;
g) programe anuale de exploatare;
h) confirmarea resurselor geologice şi a rezervelor de petrol;
i) alte acte, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), date prin lege în competenţa A.N.R.M.
(4) Aprobările de modificare a unor prevederi ale acordurilor petroliere de natură tehnică, aflate exclusiv sub incidenţa atribuţiilor A.N.R.M., sunt, în principal, următoarele:
a) programe de lucrări;
b) extinderi ale duratei unei faze de explorare, dezvoltare sau exploatare, fără a se depăşi însă durata legală a acordului petrolier;
c) extinderi ale perimetrului în zone adiacente cu statut de zone libere, în situaţia evidenţierii extinderii structurii geologice în afara limitelor iniţiale ale acestuia;
d) modificarea volumului resurselor şi rezervelor geologice de petrol.
Art. 23. - A.N.R.M. elaborează clauzele şi condiţiile de întocmire a acordurilor petroliere, în vederea negocierii acestora.

   CAPITOLUL V
Drepturile şi obligaţiile titularului

   Art. 47. - Titularul acordului petrolier are următoarele drepturi:

   a) de folosinţă şi de acces, în condiţiile legii, la terenurile necesare desfăşurării operaţiunilor petroliere, în limitele perimetrului prevăzut în acordul petrolier;

   b) de acces, în condiţiile legii, la conductele petroliere, porturile, docurile şi la alte instalaţii, în cazul în care folosirea acestora îi este necesară pentru realizarea operaţiunilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare, cu plata tarifelor respective către titularii acordurilor de concesiune a sistemului naţional de transport şi a terminalelor petroliere;

   c) să execute, în limitele perimetrului acordat, toate operaţiunile petroliere prevăzute în acordul petrolier;

   d) să folosească, cu respectarea prevederilor legale din domeniul gospodăririi apelor şi al protecţiei mediului, surse de apă de suprafaţă sau subterane, necesare desfăşurării operaţiunilor petroliere;

   e) să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte;

   f) să monteze conducte colectoare şi instalaţii proprii pentru transportul petrolului şi al produselor sale petroliere la staţii de separare şi tratare, la rampe de încărcare, la punctele de predare-primire şi la consumatori, cu respectarea reglementărilor în vigoare;

   g) să construiască drumuri, poduri şi căi ferate necesare efectuării operaţiunilor petroliere şi transportului produselor rezultate din exploatare, în condiţiile legii;

   h) să solicite, în regim de prioritate, concesionarea exploatării unor substanţe minerale utile, altele decât petrolul, descoperite prin operaţiunile sale petroliere, în cazul în care acestea pot face obiectul exploatării şi al valorificării, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

   i) să solicite autorităţii competente extinderea perimetrului, în cazul în care se dovedeşte continuitatea dezvoltării zăcământului în afara limitelor perimetrului acordat iniţial, în cazul în care suprafeţele respective nu fac obiectul unui alt acord petrolier;

   j) să se asocieze cu alte persoane juridice, în vederea executării operaţiunilor petroliere prevăzute în acord, cu aprobarea prealabilă a autorităţii competente. Responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor din acord revine în exclusivitate asociatului care are calitatea de titular de acord. În vederea emiterii aprobării asocierii, autoritatea competentă va avea în vedere cel puţin următoarele elemente: capacitatea tehnică şi financiară a celui cu care se încheie asocierea, obiectul asocierii, modul de delimitare a drepturilor şi obligaţiilor asociaţilor. Companiile şi societăţile naţionale care execută operaţiuni petroliere vor obţine aprobarea autorităţii competente numai cu acordul prealabil al ministerului de resort;

   k) să obţină de la autoritatea competentă, în condiţiile legii, datele necesare operaţiunilor petroliere de realizat, să deţină şi să utilizeze aceste date, precum şi pe cele obţinute din operaţiunile proprii, pe durata valabilităţii acordului petrolier;

   l) să desemneze operatorul şi limitele de competenţă ale acestuia;

   m) să efectueze operaţiuni de înmagazinare a petrolului, cu avizul prealabil al autorităţii competente, numai după obţinerea licenţei de înmagazinare subterană, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

   Art. 48. - (1) Titularul acordului petrolier are următoarele obligaţii:

   a) să respecte normele şi instrucţiunile emise în aplicarea prezentei legi şi prevederile acordului petrolier;

   b) să elaboreze, pe baza acordului petrolier, documentaţii tehnice şi economice pentru realizarea operaţiunilor petroliere şi să le supună aprobării autorităţii competente;

   c) să obţină, să întocmească, să ţină la zi şi să transmită la termenele fixate toate datele, informaţiile şi documentaţiile stabilite de către autoritatea competentă referitoare la operaţiunile petroliere executate şi la rezultatele obţinute;

   d) să informeze autoritatea competentă cu privire la actele de control efectuate de către autorităţile locale de protecţia mediului şi de protecţia muncii;

   e) să păstreze confidenţialitatea asupra datelor prevăzute în acordul petrolier şi asupra altor informaţii obţinute în condiţiile legii de la autoritatea competentă şi ministerul de resort, precum şi din activitatea proprie şi să le difuzeze numai în condiţiile prevăzute în acord;

   f) să se asocieze, la solicitarea autorităţii competente, cu titularii unor perimetre adiacente, în cazul în care se constată, prin lucrările executate, continuitatea hidrodinamică a zăcământului în acele perimetre, pentru a se asigura o valorificare eficientă a rezervelor;

   g) să procedeze la predarea către autoritatea competentă a perimetrului acordat, în termen de 60 de zile de la încetarea concesionării, prin oricare dintre modurile prevăzute la art. 38;

   h) să îndeplinească, în termenele stabilite, măsurile dispuse în scris de autoritatea competentă în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, potrivit legii;

   i) să înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă provizionul de abandonare, de refacere a mediului şi de redare în circuitul agricol sau forestier; calculul şi limita deductibilităţii provizionului pe toată durata de exploatare a zăcământului se fac potrivit legii privind impozitul pe profit;

   j) să obţină avizul autorităţilor portuare şi al autorităţilor publice competente în domeniul transporturilor şi gospodăririi apelor, pentru efectuarea operaţiunilor petroliere în zona căilor navigabile;

   k) să suporte cheltuielile aferente transferului de tehnologie şi perfecţionare profesională, prevăzute în acord;

   l) să achite redevenţa petrolieră la termenele stabilite prin prezenta lege.

   (2) Dezactivarea unui sector din sistemul naţional de transport al petrolului se poate face numai cu acordul autorităţii competente şi cu obligaţia titularului de a asigura preluarea şi transportul petrolului din sectorul respectiv şi realizarea lucrărilor de refacere şi reabilitare a mediului.

Punere în aplicare Art. 48. prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
CAPITOLUL VII Obligaţiile titularilor acordurilor petroliere care efectuează
operaţiuni petroliere
Art. 87. - Titularii acordurilor petroliere, care execută lucrări de explorare, au următoarele obligaţii:
a) să înceapă lucrările de explorare numai pe baza unor proiecte geologice de execuţie, elaborate în conformitate cu prevederile acordului petrolier şi avizate de A.N.R.M.;
b) să respecte prevederile proiectelor geologice, să execute integral operaţiunile prevăzute de investigare geologică şi geofizică în găurile de sonde şi să adapteze cercetarea la condiţiile geologice întâlnite, cu informarea prealabilă a A.N.R.M.;
c) să efectueze punerea în producţia de probă a sondelor de explorare numai cu aprobarea prealabilă a A.N.R.M.;
d) să nu înceapă exploatarea de probă înainte de asigurarea captării lichidelor produse prin sonde;
e) să asigure conservarea probelor de teren prelevate din sondele de explorare, conform prevederilor din acorduri;
f) să efectueze măsurătorile topografice şi să realizeze transpunerea pe planuri a sondelor de explorare executate şi să transmită anual A.N.R.M. planul topografic actualizat al perimetrului care face obiectul acordului petrolier;
g) să ia toate măsurile necesare prevenirii degradării zăcămintelor şi pierderilor de rezerve prin erupţii libere la sonde şi prin emanaţii de gaze în spatele coloanelor sondelor;
h) să abandoneze sondele de explorare numai cu avizul A.N.R.M. şi cu luarea măsurilor de protecţie a zăcămintelor şi a suprafeţei;
i) să anunţe A.N.R.M., în termen de 24 de ore, despre erupţiile libere la sonde;
j) să anunţe A.N.R.M. despre începerea activităţii de explorare într-un perimetru cu cel puţin 15 zile înainte şi încetarea activităţii de explorare cu o anticipaţie de maximum 60 de zile.
Art. 88. - Titularii acordurilor petroliere, care execută lucrări de dezvoltare şi exploatare, au următoarele obligaţii:
a) să înceapă lucrările de dezvoltare şi exploatare numai pe rezerve confirmate şi pe baza studiilor tehnico-economice de exploatare întocmite în conformitate cu prevederile acordului petrolier şi avizate de A.N.R.M.;
b) să respecte prevederile studiilor tehnico-economice de exploatare şi să întocmească programe anuale de exploatare pe care să le transmită spre avizare A.N.R.M. până la data de 31 decembrie a anului anterior celui la care se referă;
c) să ţină evidenţa zilnică a cantităţilor de ţiţei, condensat şi de gaze extrase, pe sonde, zăcăminte şi perimetre de exploatare, în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de A.N.R.M.;
d) să utilizeze numai tehnologiile de exploatare avizate de A.N.R.M.;
e) să raporteze A.N.R.M. modificările importante ale comportării zăcămintelor în procesul de exploatare, în raport cu prevederile studiilor sau proiectelor tehnice de exploatare;
f) să anunţe la A.N.R.M. producerea de erupţii libere la sonde în termen de 24 de ore;
g) să solicite aprobarea A.N.R.M. pentru injectarea apelor reziduale în subsol, în cazul când aceasta se execută prin alte sonde decât cele prevăzute în studiul tehnico-economic avizat de A.N.R.M.;
h) să abandoneze sondele de exploatare numai cu avizul A.N.R.M. şi cu luarea măsurilor de protecţie a zăcămintelor şi a suprafeţei.
Art. 89. - Titularii sunt obligaţi să înceapă operaţiunile petroliere la datele prevăzute prin acordul de concesiune.
Art. 90. - (1) În cazurile în care, prin lucrările executate, se constată extinderea zăcământului în unul sau în mai multe perimetre adiacente pe care operează titulari diferiţi, la solicitarea A.N.R.M. aceştia sunt obligaţi să asigure întocmirea unor studii unitare de evaluare a rezervelor şi studii tehnico-economice de exploatare, care să se refere la întregul zăcământ.
(2) Operaţiunile petroliere vor fi executate de fiecare titular, conform modului de operare precizat prin studiul prevăzut la alin. (1).

   CAPITOLUL VI
Tarife şi redevenţe petroliere

   Art. 49. - (1) Titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei redevenţe petroliere.

   (2) Redevenţa petrolieră se stabileşte astfel:

   a) o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, pentru operaţiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:

       
   

Redevenţa

Producţia brută

 

%

 

ţiţei/condensat 103 tone/trimestru

 

3,5%

pentru zăcăminte care produc

sub 10

 

5%

pentru zăcăminte care produc

între 10 şi 20

 

7%

pentru zăcăminte care produc

între 20 şi 100

 

13,5

pentru zăcăminte care produc

peste 100

 

%

 

gaze naturale 106 m3/trimestru

 

3,5%

pentru zăcăminte care produc

sub 10

 

7,5%

pentru zăcăminte care produc

între 10 şi 50

 

9%

pentru zăcăminte care produc

între 50 şi 200

 

13%

pentru zăcăminte care produc

peste 200

   b) o cotă de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului;

___________

Litera b) a fost modificată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 101/2007 începând cu 08.10.2007.

   c) o cotă de 3% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

___________

Litera c) a fost introdusă prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 101/2007 începând cu 08.10.2007.

   (3) Redevenţa petrolieră este datorată din ziua începerii operaţiunilor petroliere şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţa la data de 25 a primei luni a trimestrului următor.

   (4) Calculul contravalorii redevenţei petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare se face pe baza preţurilor de referinţă stabilite de autoritatea competentă.

   (5) Pentru cantităţile de petrol destinate constituirii stocului minim de siguranţă nu se datorează redevenţă.

   Art. 50. - (1) Abrogat prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 101/2007 începând cu 08.10.2007.

   (2) Pentru gazele naturale reinjectate în zăcământ în scop tehnologic nu se datorează redevenţă petrolieră.

   (3) Gazele extrase din sonde concomitent cu ţiţeiul, neutilizate şi nevalorificate de către titular, se predau autorităţii competente, fără plată, iar titularul este scutit de la plata redevenţei petroliere. Dreptul de valorificare a acestor gaze se va concesiona de către autoritatea competentă prin acord petrolier, noul titular urmând să suporte cheltuielile de preluare, riscurile de utilizare, precum şi redevenţa petrolieră aferentă cantităţilor preluate.

   (4) Abrogat prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 101/2007 începând cu 08.10.2007.

   Art. 51. - (1) Verificarea exactităţii datelor şi a informaţiilor pe baza cărora se calculează redevenţa petrolieră se face de către autoritatea competentă, precum şi de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

___________

Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 47/2012 începând cu 06.09.2012.

   (11) Sumele reprezentând redevenţa petrolieră datorată bugetului de stat se declară de către plătitor la organul fiscal competent până la termenul de plată prevăzut la art. 49 alin. (3).

___________

Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 47/2012 începând cu 06.09.2012.

   (2) Pentru neplata la termen a redevenţei petroliere se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, conform legislaţiei fiscale în vigoare.

   (3) În cazul în care se constată întârzieri de peste 6 luni în achitarea acestor obligaţii, autoritatea competentă reziliază concesiunea petrolieră, conform art. 42 alin. (1) lit. f).

   Art. 52. - (1) Pentru actele eliberate în exercitarea atribuţiilor sale - avize, permise de prospecţiune şi exploatare, documente de înregistrare a rezervelor, decizii de încetare a operaţiunilor petroliere, aprobări de asociere, de transfer al acordului petrolier, atestate, autorizări sau alte asemenea acte -, autoritatea competentă percepe tarife stabilite pe baza costurilor aferente cuprinzând cheltuieli cu salarii, contribuţii sociale aferente salariilor şi cheltuieli materiale.

   (2) Pentru consultarea şi utilizarea unor documente şi informaţii referitoare la resursele de petrol, în vederea participării la concursuri de ofertă, precum şi pentru consultarea Cărţii petroliere, se percep taxe calculate în baza valorii de utilizare a documentelor şi informaţiilor. Taxele se calculează în funcţie de volumul informaţiei oferite, calitatea acesteia, metoda de investigare folosită pentru obţinerea informaţiei şi vechimea acesteia.

   (3) Tarifele prevăzute la alin. (1) şi taxele prevăzute la alin. (2) constituie venituri extrabugetare.

   (4) Veniturile extrabugetare realizate conform prevederilor alin. (1) şi (2) de către autoritatea competentă se fac venit la bugetul de stat.

___________

Alineatul (4) a fost modificat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 71/2011 începând cu 01.01.2012.

___________

Pus în aplicare prin Instrucţiuni tehnice din 15/09/2010 începând cu 07.10.2010.

Punere în aplicare CAPITOLUL VI prin Normă metodologică pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004... din 24/11/2004 :
CAPITOLUL VIII Regimul redevenţei petroliere, tarifelor şi sumelor datorate bugetului
de stat pentru programe nerealizate din motive imputabile titularului
Art. 91. - Titularii acordurilor petroliere cărora li s-a acordat dreptul de a efectua operaţiuni petroliere de exploatare, inclusiv exploatare experimentală, sau de operare a conductelor ce constituie Sistemul naţional de transport al petrolului ori de operare a terminalelor petroliere, aflate în proprietatea publică a statului, sunt plătitori de redevenţă petrolieră.
Art. 92. - (1) Începerea operaţiunilor petroliere, reprezentând data de la care este datorată redevenţa petrolieră, semnifică:
a) momentul realizării producţiei, în cazul exploatării, inclusiv în faza de exploatare experimentală;
b) momentul operării, în cazul conductelor magistrale ce constituie Sistemul naţional de transport al petrolului, precum şi în cazul terminalelor petroliere.
(2) Preţul de referinţă pentru calculul contravalorii redevenţei petroliere datorate bugetului de stat se stabileşte de către A.N.R.M. prin instrucţiuni tehnice.
(3) Redevenţa petrolieră este plătibilă trimestrial, cu scadenţă la data de 25 a primei luni a trimestrului următor.
(4) Redevenţa petrolieră, în cazul operaţiunilor petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, se calculează astfel:
Redevenţa = valoarea producţiei brute extrase x cota procentuală stabilită de Legea petrolului nr. 238/2004, unde: valoarea producţiei brute extrase = producţia brută x preţul de referinţă.
(5) Redevenţa petrolieră, în cazul operaţiunilor petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi în cazul operaţiunilor petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului, se calculează prin aplicarea cotei prevăzute de Legea petrolului nr. 238/2004 la valoarea veniturilor brute realizate, în cursul unui trimestru, din operaţiunile petroliere menţionate.
Art. 93. - (1) Pentru neplata în termen a redevenţei petroliere se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, conform legislaţiei fiscale în vigoare.
(2) În cazul în care se constată întârzieri de peste 6 luni în achitarea redevenţei petroliere, A.N.R.M. poate rezilia concesiunea petrolieră.
Art. 94. - (1) Taxele şi tarifele calculate şi percepute de A.N.R.M. constituie venituri la bugetul de stat, cu excepţia unei cote de până la 20% destinate acordării de stimulente personalului A.N.R.M.
(2) Taxele şi tarifele prevăzute de art. 52 alin. (1) şi (2) din Legea petrolului nr. 238/2004 se fundamentează, se aprobă şi se încasează potrivit instrucţiunilor emise de conducătorul A.N.R.M.
(3) Cota de până la 20%, prevăzută de art. 52 alin. (4) din Legea petrolului nr. 238/2004, constituie Fondul destinat stimulării personalului A.N.R.M. şi se diferenţiază după cum urmează:
a) 20% în cazul taxelor şi tarifelor de până la 10 milioane lei;
b) 18% în cazul taxelor şi tarifelor între 10 şi 50 milioane lei;
c) 15% în cazul taxelor şi tarifelor de peste 50 milioane lei.
(4) Taxele şi tarifele încasate în mod necuvenit de către A.N.R.M. se restituie din fondul prevăzut la alin. (3).
(5) Fondul destinat stimulării personalului A.N.R.M. se constituie lunar prin aplicarea cotei procentuale prevăzute la alin. (3).
(6) Disponibilităţile existente la sfârşitul anului în soldul contului "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" se reportează pentru anul următor cu aceeaşi destinaţie.
(7) Modalităţile şi criteriile de repartizare a sumelor ce constituie Fondul destinat stimulării personalului A.N.R.M., cuantumul stimulentelor individuale, precum şi modul de aprobare şi utilizare se stabilesc de către conducătorul A.N.R.M. prin instrucţiuni.
Art. 95. - Activităţile aferente transferului de tehnologie şi perfecţionării profesionale, prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. k) din Legea petrolului nr. 238/2004, vor fi convenite de A.N.R.M. şi de titular, în conformitate cu prevederile acordului petrolier, şi au drept scop realizarea următoarelor acţiuni:
a) achiziţie de echipamente şi servicii necesare desfăşurării activităţii acestora;
b) participarea personalului acestora la programele de pregătire profesională în domeniile de specialitate (geologie, geofizică, petrol), mediu, legislaţie, negocieri etc.;
c) schimb de experienţă şi participarea personalului acestora la evenimentele organizate de firme specializate, organisme şi organizaţii internaţionale, în scopul promovării imaginii externe a României în domeniul petrolier;
d) transfer de know-how.
Art. 96. - Sumele reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul de lucrări convenite prin acordul petrolier, scadente la data renunţării la concesiune şi neexecutate din motive imputabile titularului, se vor vira la bugetul de stat în termen de 90 de zile de la data încetării concesiunii.

   CAPITOLUL VII
Autoritatea competentă

   Art. 53. - Autoritatea competentă, abilitată pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

   Art. 54. - În domeniul resurselor de petrol, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale are următoarele atribuţii:

   a) gestionează resursele de petrol ale statului;

   b) negociază clauzele şi condiţiile acordurilor petroliere şi încheie în numele statului astfel de acorduri;

   c) reglementează operaţiunile petroliere desfăşurate în temeiul acordurilor petroliere, precum şi al normelor şi instrucţiunilor tehnice emise în aplicarea legii;

   d) primeşte, verifică şi înregistrează datele şi informaţiile privind resursele şi rezervele de petrol, asigură stocarea, sistematizarea şi valorificarea acestora; constituie fondul naţional de resurse geologice/rezerve de petrol; datele oficiale cu privire la resursele geologice/rezervele de petrol sunt cele înscrise în acesta;

   e) efectuează studii pe baza cărora fundamentează şi stabileşte preţul de referinţă al petrolului extras în România, tarifele de transport prin conductele magistrale al ţiţeiului şi condensatului, precum şi tarifele prevăzute la art. 52 alin. (1);

   f) urmăreşte şi verifică producţia petrolieră pentru calcularea redevenţelor;

   g) urmăreşte aplicarea măsurilor stabilite pentru protecţia suprafeţei şi a subsolului în cursul operaţiunilor petroliere;

   h) controlează respectarea de către concesionar a prevederilor din acordul petrolier, precum şi a celor din normele şi instrucţiunile din domeniu şi dispune măsuri pentru respectarea acestora;

   i) ordonă sistarea lucrărilor de explorare sau de exploatare executate în afara perimetrului instituit, a celor fără documentaţii tehnice aprobate, precum şi a celor care, prin modul de desfăşurare, pot conduce la exploatarea neraţională şi la degradarea zăcămintelor, până la înlăturarea cauzelor care le-au produs;

   j) emite norme şi instrucţiuni tehnice cu caracter obligatoriu, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi;

   k) elaborează şi ţine Cartea petrolieră; actele juridice şi documentele neînregistrate în Cartea petrolieră nu sunt opozabile terţilor;

   l) constată executarea de activităţi fără permis sau acord petrolier şi o aduce la cunoştinţă organelor de stat competente;

   m) avizează planul de abandonare şi aprobă încetarea concesiunii în baza îndeplinirii prevederilor planului de refacere a mediului, aprobat de autorităţile abilitate prin legislaţia privind protecţia mediului.

   Art. 55. - Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

   CAPITOLUL VIII
Contravenţii şi infracţiuni

   Art. 56. - Nerespectarea de către titularul acordului petrolier a următoarelor dispoziţii ale prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:

   a) nerespectarea dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi ale art. 48 alin. (1) lit. b), c) şi h) - cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei;

   b) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2), (3) şi (4), art. 41 alin. (1) lit. c), art. 42 alin. (1) lit. a), b) şi d), precum şi ale art. 48 alin. (1) lit. a) şi f) - cu amendă de la 300.000.000 lei la 700.000.000 lei;

   c) nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. e) şi i) - cu amendă de la 700.000.000 lei la 1.000.000.000 lei;

   d) realizarea de către persoane juridice, române sau străine, de operaţiuni petroliere în cadrul altor perimetre decât cele stabilite în acest scop de către autoritatea competentă - cu amendă de la 700.000.000 lei la 1.000.000.000 lei; totodată, în această situaţie se confiscă instalaţiile şi echipamentele cu care se efectuează operaţiunile petroliere şi cantităţile de petrol extrase din cadrul altor perimetre decât cele stabilite în acest scop de către autoritatea competentă şi/sau, după caz, se percep daune reprezentând contravaloarea cantităţilor nerecuperate de la persoana juridică română sau străină care a comis contravenţia.

   Art. 57. - Executarea de operaţiuni petroliere fără permis sau acord petrolier constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

   Art. 58. - Săvârşirea pentru a doua oară şi în continuare a vreuneia dintre contravenţiile sancţionate prin prevederile art. 56 şi pentru care legea nu prevede revocarea concesiunii se sancţionează cu amendă, limitele amenzii prevăzute pentru contravenţia respectivă fiind fixate la dublu, fără a depăşi suma de 1.000.000.000 lei.

   Art. 59. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către agenţi constatatori anume desemnaţi de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

   Art. 60. - Contravenţiilor prevăzute la art. 56 le sunt aplicabile, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

   CAPITOLUL IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale

   Art. 61. - (1) Prevederile acordurilor petroliere aprobate de către Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate.

___________

Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 101/2007 începând cu 16.07.2009.

   (2) Acordarea facilităţilor de natura ajutorului de stat pentru titularii acordurilor petroliere încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru cele în curs de aprobare de către Guvern şi pentru noii solicitanţi se face cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

   Art. 62. - Soluţionarea litigiilor în legătură cu interpretarea şi executarea prevederilor acordurilor petroliere este de competenţa instanţelor din România, dacă părţile nu au convenit soluţionarea pe cale arbitrală. În litigiile cu elemente de extraneitate părţile pot conveni asupra competenţei, inclusiv a instanţelor arbitrale internaţionale.

   Art. 63. - În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, autoritatea competentă va elabora normele de aplicare a acesteia, pe care le va supune aprobării prin hotărâre a Guvernului.

   Art. 64. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Art. 65. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea petrolului nr. 134/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 29 decembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR                         PREŞEDINTELE SENATULUI

VALER DORNEANU                                     NICOLAE VĂCĂROIU

    Bucureşti, 7 iunie 2004.

    Nr. 238.

STIRI INTERNATIONALE

Argentina announces...

Argentina’s state-controlled energy company YPF and Malaysia’s Petronas are forming a joint venture to invest USD2.3 billion over the next four...

US: Marathon Oil...

Marathon Oil has announced encouraging early production results at an important four-well Middle Bakken pad in the Company's Ajax area of the...

UK: Cuadrilla halts...

The Oil & Gas Authority (OGA) reports that hydraulic fracturing operations at Cuadrilla's Preston New Road site are currently paused following a...
STIRI LOCALE

Am lansat numărul 21...

Numărul 21 al revistei energynomics.ro Magazine s-a lansat miercuri, 5 decembrie, în cadrul...

ANRE: Profit de 10%...

Companiile care dețin și operează depozite de înmagazinare a gazelor naturale în România vor fi...

Până pe 28 ian,...

Realizarea conductei de transport gaze naturale dintre Onești-Gherăești-Lețcani a fost scoasă la...
COTATII OIL & GAS